Calitățile soției dreptcredincioase

Introducere

În numele lui Allah, Cel Milostiv, Îndurător.

Toată lauda Îi aparține lui Allah. Îl lăudăm, Îi cerem ajutorul și iertarea și ne întoarcem la El cu căință. Căutăm adăpost la Allah de răul din noi înșine și de faptele noastre rele. Pe cel pe care Allah îl călăuzește nimeni nu-l poate rătăci, iar pe cel pe care El îl lasă să rătăcească nimeni nu-l poate călăuzi.

Mărturisesc că nu există nicio divinitate demnă de adorare în afară de Allah, Singur, fără niciun asociat, și mărturisesc că Muḥammad este robul și Trimisul Său. Allah să reverse binecuvântări și pace asupra lui, asupra familiei sale și a tuturor companionilor săi.

Acestea fiind spuse:

Subiectul acestei lucrări, intitulate „Calitățile soției dreptcredincioase”, nu se adresează numai tinerei care urmează să se căsătorească și dorește să cunoască însușirile unei asemenea soții, ca să se împodobească cu ele și să se pregătească să le dobândească, să le întregească și să le desăvârșească.

Nu se adresează nici numai femeii căsătorite care își dorește aceste însușiri, ca să le păstreze și să le pună în practică în viața sa.

Nici nu se adresează numai femeii care are lipsuri în această privință, pentru a le îndrepta și pentru a-i aminti unde greșește, astfel încât să-și pună în rânduială situația și viața conjugală demnă.

Mesajul și îndemnul sunt mai cuprinzătoare. Lucrarea îi amintește tatălui care dorește pentru fiicele sale și pentru cele aflate în grija lui o creștere bună, o viață demnă și intrarea în viața de familie potrivit voii lui Allah și a Trimisului Său ﷺ. Ea îi este de ajutor ca să le amintească regulile Legii și însușirile de care trebuie să se țină seama și cu care se cuvine să crească o tânără.

Este un îndemn și pentru mamă, care are în grijă casa sa, răspunde de fiicele sale și le îndrumă. Multe fete cresc cu purtări și însușiri pe care le-au deprins de la mamă.

Este un îndemn și pentru cei care cheamă la Allah, să dea atenție acestui subiect, să se preocupe de el și să răspândească aceste calități alese, purtări frumoase și însușiri binecuvântate, astfel încât ele să le însoțească pe fete și pe femei în comunitatea credinței și pe meleagurile credincioșilor.

Mai ales că trăim într-o vreme în care femeia este supusă unui asalt cum nu a mai cunoscut în nicio perioadă a istoriei, prin numeroase domenii, canale și mijloace, care urmăresc să-i nimicească neprihănirea, onoarea, desăvârșirea, frumusețea, podoaba, credința, purtarea și virtutea.

În trecut, chemările corupătoare, patimile rău intenționate și ideile dezmățate nu puteau ajunge la femeie decât prin câteva căi înguste: de pildă, avea o prietenă rea ori ceva asemănător, prin care ajungeau la ea unele însușiri rele.

Astăzi însă, murdăriile întregii lumi, oamenii ei cei mai josnici și toată stricăciunea ei pot ajunge la femeie chiar în adâncul casei, fără să iasă din ea. Femeia stă în camera sa, în fața ecranului, pe internet ori răsfoind unele reviste degradante, iar orice rău și orice stricăciune se pot strecura în mintea, gândirea și inima sa.

Pentru a fi dreaptă, neprihănită, credincioasă și ascultătoare de Allah, Slăvit și Preaînalt, ea trebuie să închidă în fața sa porțile răului, căile spre păcat și intrările stricăciunii.

Aceasta este și o mare răspundere pentru cel căruia Allah i-a încredințat grija ei. Este o chestiune însemnată, care cere multă preocupare și o atenție deosebită.

Spun: în aceste împrejurări, în care sunt puține îndemnuri și rareori se amintesc însușirile credinței, calitățile alese și trăsăturile bune cu care trebuie să se împodobească femeia, la multe femei au apărut slăbiciunea și lipsa de putere. S-au răspândit printre ele lipsa de pudoare și de credință, multe feluri de neglijență și diverse abateri.

Acestea sunt, așadar, câteva cuvinte despre calitățile soției dreptcredincioase. Îl rog pe Allah Cel Generos, Stăpânul Tronului măreț, să rânduiască prin ele bine și folos, să le facă o cheie a binelui și un zăvor în calea răului. Îl rog să pună în ele călăuzire pentru inimi, îndreptare pentru suflete și legătură cu Stăpânul lumilor, pentru dobândirea mulțumirii și iubirii Sale, Slăvit și Preaînalt, și pentru îndepărtarea de ceea ce Îi stârnește nemulțumirea și mânia, Măreț și Preaînalt. Spun, cerând ajutorul lui Allah:

Temeiurile dobândirii îndreptării

Când vorbim despre însușirile soției dreptcredincioase și despre îndreptare, nu trebuie să pierdem din vedere o regulă însemnată în această privință. Ea este temelia subiectului și baza dobândirii, însușirii și atingerii îndreptării: aceasta nu se poate obține decât prin două lucruri.

Primul: Allah, Măreț și Preaînalt, să-i dăruiască omului reușită, călăuzire, ajutor, ușurare și îndrumare spre ceea ce este drept. Cel care călăuzește este Allah și numai El dă reușita; toate lucrurile sunt în mâna Lui, Măreț și Preaînalt.

Allah Preaînalt a spus:

„Cel pe care îl călăuzește Allah este cel călăuzit, iar pentru cel pe care El îl lasă să rătăcească nu vei găsi niciun ocrotitor care să-l îndrume.”

El, Preaînalt, a mai spus:

„Allah cheamă la Casa Păcii și îl călăuzește pe cine voiește pe o cale dreaptă.”

Călăuzirea este în mâna Lui, îndreptarea este în mâna Lui și reușita este în mâna Lui. Ceea ce El voiește se împlinește, iar ceea ce nu voiește nu se împlinește. Nu există putere și nici tărie decât prin Allah, Cel Preaînalt, Cel Măreț.

**Celălalt lucru:** omul să se străduiască și să depună tot efortul de care este în stare pentru a dobândi îndreptarea, să o caute și să urmeze căile și mijloacele ei.

Profetul ﷺ a reunit aceste două lucruri în cuvintele sale, într-un hadith autentic:

„Străduiește-te pentru ceea ce îți este de folos și cere ajutorul lui Allah!”¹

„Străduiește-te pentru ceea ce îți este de folos”: folosind cauzele benefice și mijloacele folositoare prin care se dobândește îndreptarea și se atinge călăuzirea.

„Și cere ajutorul lui Allah”: adică bizuie-te pe El, încrede-te în El și cere-I ajutorul, nădăjduind ca El, Slăvit și Preaînalt, să-ți dăruiască reușita, să te îndrume, să te întărească și să te ajute să te îndrepți și să rămâi statornic pe calea cea dreaptă. Aceasta este o regulă cuprinzătoare, care adună întregul bine.

Trebuie amintită și o altă regulă: izvorul îndreptării, temeiul cunoașterii ei și calea prin care o înțelegem și suntem călăuziți către ea sunt Cartea lui Allah și Sunna Profetului Său ﷺ. De aceea, oricine îndeamnă la îndreptare și la îmbunătățirea stării oamenilor trebuie, în toate acestea, să se sprijine pe Cartea lui Allah, Măreț și Preaînalt, și pe Sunna nobilului Său Trimis ﷺ.

Despre Coran, Allah Preaînalt spune:

„Acest Coran călăuzește către ceea ce este cel mai drept.”

Cât despre Sunna și călăuzirea nobilului Profet ﷺ, el a spus:

„Am lăsat printre voi două lucruri după care nu vă veți rătăci: Cartea lui Allah și Sunna mea.”²

Prin urmare, subiectul nostru este: calitățile soției dreptcredincioase în lumina Cărții lui Allah și a Sunnei Trimisului Său ﷺ. Fiecare însușire amintită în aceste cuvinte va fi însoțită de dovada sa și de temeiul ei din Cartea lui Allah ori din Sunna Trimisului lui Allah ﷺ.

O a treia regulă, care este temelia tuturor faptelor de ascultare și a tuturor virtuților și desăvârșirilor, este împlinirea evlaviei față de Allah Preaînalt. Ea este temelia virtuților, izvorul faptelor bune și sprijinul fericirii în această viață și în Viața de Apoi. Musulmana trebuie să știe că respectarea regulilor Legii și însușirea calităților alese sunt fapte prin care se apropie de Allah, dobândind mulțumirea, răsplata și plata Sa. Dacă le neglijează, pierde din acestea pe măsura însușirilor pe care le-a neglijat. Dacă Allah voiește, vom explica mai pe larg acest lucru la locul potrivit.

Calități amintite în sura al-Nisāʾ

Voi începe cu însușirile soției dreptcredincioase amintite în sura al-Nisāʾ. Allah, Binecuvântat și Preaînalt, a spus:

„Femeile drepte sunt ascultătoare și păzesc, în absență, prin ocrotirea lui Allah.”

Acest fragment al versetului reunește temeiurile subiectului și cuprinde, prin sensurile sale, toate însușirile alese și trăsăturile nobile ale femeii drepte. Acest text nobil și binecuvântat ne arată că soția dreptcredincioasă este cea care întrunește două calități.

**Prima calitate:** privește legătura ei cu Stăpânul său. **A doua calitate:** privește legătura ei cu soțul său.

În privința legăturii sale cu Stăpânul ei, El, Slăvitul, a spus: „ascultătoare” — *qānitāt*. Ascultarea statornică înseamnă să persevereze în ascultarea de Allah, să păstreze adorarea Lui, să se țină de ascultarea Sa și să îngrijească îndatoririle Islamului și obligațiile religiei, fără să le neglijeze ori să le piardă. Toate acestea intră în cuvintele Sale, Slăvit și Preaînalt: „ascultătoare”.

Celălalt aspect este în cuvintele Sale, Slăvit și Preaînalt: „păzesc, în absență, prin ocrotirea lui Allah”. Adică păstrează dreptul soțului lor când el lipsește, precum și când este de față: îi păzesc averea, patul, drepturile și îndatoririle față de el. Aceasta înseamnă „păzesc, în absență”.

Faptul că ea îndeplinește această păzire se datorează ajutorului, ușurării și îndrumării lui Allah, Slăvit și Preaînalt. Acesta este sensul cuvintelor „prin ocrotirea lui Allah”: nu prin simpla ei vrednicie, pricepere, istețime sau dibăcie, ci prin ajutorul, îndrumarea și ușurarea de la Allah, Slăvit și Preaînalt.

Aceasta ne amintește ceea ce am arătat puțin mai înainte: toată îndreptarea și statornicia se dobândesc prin ajutorul și ușurarea lui Allah. În cuvântul „ascultătoare” intră păstrarea de către femeie a îndatoririlor Islamului și a obligațiilor religiei. Mai multe hadithuri de la Profet ﷺ au venit cu acest înțeles.

Printre ele se află cel relatat de Ibn Ḥibbān în Ṣaḥīḥ-ul său, din hadithul lui Abū Hurayrah, Allah să fie mulțumit de el, în care Profetul ﷺ a spus:

„Dacă femeia își împlinește cele cinci rugăciuni, postește luna sa, își păzește castitatea și își ascultă soțul, intră în Paradis pe oricare dintre porțile sale dorește.”³

Imamul Aḥmad a relatat în Musnad-ul său, din hadithul lui ʿAbd al-Raḥmān ibn ʿAwf, Allah să fie mulțumit de el, că Profetul ﷺ a spus:

„Dacă femeia își împlinește cele cinci rugăciuni, postește luna sa, își păzește castitatea și își ascultă soțul, i se va spune: «Intră în Paradis pe oricare dintre porțile Paradisului dorești!»”⁴

Ferice de musulmana căreia Allah, Slăvit și Preaînalt, i-a făgăduit această promisiune generoasă, această mare favoare și acest bine uriaș! Sunt patru fapte pe care femeia le numără pe degetele unei singure mâini, nu pe degetele ambelor mâini. Dacă le păstrează, în Ziua Învierii i se va spune: „Intră în Paradis pe oricare dintre porțile sale dorești!”

Oare nu se cuvine ca femeia care își dorește binele să se preocupe de aceste însușiri, să îngrijească aceste calități și să persevereze în împlinirea acestor fapte: să-și păstreze rugăciunea, postul, castitatea și drepturile soțului, ca să dobândească această promisiune binecuvântată și acest bine uriaș? În Ziua Învierii i se va spune: „Intră în Paradis pe oricare dintre porțile sale dorești!”

Temelia îndreptării femeii este buna sa legătură cu Stăpânul său, prin ascultarea frumoasă de El, prin apropierea de El și prin statornicia în adorarea Sa. Această îndreptare și această statornicie sunt taina fericirii și a izbânzii sale, taina reușitei în întreaga sa viață, inclusiv în viața conjugală, în îndreptarea copiilor și a urmașilor săi și în traiul său binecuvântat și tihnit.

Acest lucru este cu atât mai necesar pentru femeia care își dorește binele și pentru părinții și tutorii care doresc ca fiicele lor să crească în dreptate și statornicie, să păstreze adorarea și să îngrijească îndatoririle Islamului, mai ales cele cinci rugăciuni și postul lunii Ramadan. Trebuie să se îndepărteze de tot ceea ce atinge neprihănirea și onoarea femeii, după cum s-a arătat în acest hadith: „și își păzește castitatea”.

Păzirea castității este un lucru cerut atât femeii, cât și celui care răspunde de ea. Ei trebuie să închidă căile și mijloacele prin care apare stricăciunea și pătrunde răul, aducând păcate și fărădelegi. Căutăm adăpost la Allah!

Aceasta este o cerință însemnată. Femeia care își dorește binele trebuie să se formeze în acest fel: să păstreze ascultarea și adorarea lui Allah și să caute apropierea de El, Slăvit și Preaînalt, prin cuvintele drepte și faptele bune care Îl mulțumesc. Apoi, când Allah îi dăruiește un soț vrednic și potrivit, ea trebuie să aibă evlavie față de Allah încă de la începutul căsătoriei.

Aceasta cere să atragem atenția asupra unei chestiuni în care greșeala s-a răspândit și lipsurile s-au înmulțit: risipa, cheltuielile peste măsură și fastul din noaptea nunții și din cheltuielile căsătoriei. Este un lucru foarte primejdios, cu urmări foarte dăunătoare.

Multe femei, când se pregătesc de căsătorie, își îndreaptă grija către aparențe și către imitarea altor femei asemenea lor: „Cutare a făcut așa, iar la nunta cutăruia au făcut așa.” Privirea lor se îndreaptă către aceste lucruri, urmate de risipă, fast și cheltuieli nechibzuite, la care se pot adăuga și fapte condamnabile ori interzise. Astfel, acest început al căsătoriei ajunge să fie o pricină a împuținării binecuvântării și a puținului bine.

Dimpotrivă, dacă femeia și familia ei se îndepărtează de acestea și evită risipa, păcatele și fărădelegile, iar cheltuiala este ușoară, fără împovărare, risipă ori cheltuieli nechibzuite, atunci se împlinește binele și se așază binecuvântarea.

În acest sens, în hadithul autentic de la Profet ﷺ, aflat în Sunan Abī Dāwūd, din relatarea lui ʿUqbah ibn ʿĀmir, Allah să fie mulțumit de el, el a spus:

„Cea mai bună căsătorie este cea mai ușoară.”⁵

Într-un alt hadith se spune:

„Femeia cu cea mai mare binecuvântare este cea care cere cele mai ușoare cheltuieli.”⁶

Așadar, cele mai bune femei sunt cele care cer cele mai ușoare cheltuieli. De aceea, femeia, tatăl și mama trebuie să aibă în vedere, la încheierea căsătoriei și la ceremoniile nunții, ușurarea, nu îngreunarea; smerenia, nu îngâmfarea și trufia; blândețea și cumpătarea, nu risipa și fastul. Aceste lucruri își pun amprenta, în bine ori în rău, asupra întregii vieți conjugale.

Dacă există ușurință și înlesnire și se evită risipa, aceasta se numără printre pricinile venirii binecuvântării și ale succesiunii faptelor bune. Dacă se începe cu risipă, cheltuieli nechibzuite, păcate și felurite fărădelegi, acestea sunt printre cele mai puternice pricini ale îndepărtării binecuvântării. Căutăm adăpost la Allah!

Ferește-te de Șeitan cel alungat

Dintre însușirile soției dreptcredincioase face parte și ferirea de Șeitan cel alungat. Șeitan are în această viață o misiune: să strice religia, purtarea, relațiile dintre oameni, viața de familie, legăturile frățești și orice lucru bun. În fiecare zi își trimite oștile și cetele să împlinească aceste însărcinări.

Gândește-te la înțelesul acestui hadith din Ṣaḥīḥ Muslim, din relatarea lui Jābir ibn ʿAbd Allāh, Allah să fie mulțumit de el, în care Profetul ﷺ a spus:⁷

„Iblīs își așază tronul pe apă, apoi își trimite cetele.”

Adică își trimite oștile și cetele să răspândească stricăciunea.

„Cel mai apropiat de el în rang este cel care iscă cea mai mare tulburare.”

Adică cel mai apropiat de el este acela care provoacă cea mai mare tulburare între oameni.

„Unul dintre ei vine.”

Adică unul dintre acești ostași.

„Și spune: «Am făcut cutare și cutare.» El îi răspunde: «N-ai făcut nimic.» Apoi vine unul dintre ei și spune: «Nu l-am lăsat până nu l-am despărțit de soția sa.» Atunci îl aduce aproape de el.”

Adică Iblīs îl aduce pe acesta aproape de el.

„Și spune: «Ce bine ai făcut!»”

Al-Aʿmash a spus: „Mi se pare că a zis:”

„Apoi îl îmbrățișează.”

Adică îl cuprinde în brațe, îl aduce aproape de el și îl apropie de sine fiindcă a despărțit femeia de soțul ei.

Soția dreptcredincioasă trebuie să înțeleagă bine acest lucru, iar soțul ei la fel. Fiecare trebuie să știe că există un dușman ascuns, care te vede, iar tu nu-l vezi și care circulă prin tine asemenea sângelui prin vene. El suflă îndemnuri rele, șoptește, urzește și înșală. Face toate acestea fără să-l vezi, aruncă șoapte rele în inima ta și a ei, seamănă îndoieli până când apar dușmănii și are multe căi de pătrundere.

De aceea, Sunna ne-a învățat să căutăm ocrotire împotriva lui când intrăm în casă, la apropierea intimă, când mâncăm și când ne mâniem. În toate împrejurările omul are nevoie de ocrotire împotriva lui Șeitan, ca acesta să nu aibă parte alături de el la familia, casa și copiii săi. Trebuie să se apere prin pomenirile binecuvântate, prin Coranul cel nobil, prin rugile transmise și prin păstrarea ascultării și adorării lui Allah, Slăvit și Preaînalt.

Prin urmare, dintre însușirile soției dreptcredincioase face parte ferirea de viclenia, îndemnurile și șoaptele lui Șeitan, precum și de ceea ce aruncă el în suflete. Aplecarea urechii la acestea și ascultarea lor aduc stricăciune în viața de familie și distrug căminul conjugal.

Câte familii și cămine nu au ajuns la o despărțire fără întoarcere din pricina ascultării de Șeitan și a urmării șoaptelor sale! Dacă fiecare dintre soți ar fi căutat adăpost la Allah de Șeitan cel alungat și s-ar fi îndepărtat de îndemnurile și șoaptele lui când s-au ivit acele lucruri, acea dezbinare nu s-ar fi produs.

Câte cămine nu s-au destrămat din pricina ascultării de Șeitan! Apoi acel diavol care a stricat lucrurile merge la Iblīs ca să se apropie de el în rang și să câștige o poziție mai înaltă la el prin despărțirea pe care a provocat-o între soți.

Aici trebuie să observi un lucru folositor: acest dușman ascuns, care te vede, iar tu nu-l vezi, are multă experiență și a trecut prin multe încercări.

Astăzi, când se vorbește despre experiența acumulată în anumite companii, cea mai îndelungată experiență poate ajunge la cincizeci sau șaizeci de ani. Dar experiența lui Iblīs în amăgire, împiedicare, abaterea oamenilor și stârnirea dușmăniilor este de mii de ani! Câți oameni au intrat în mormânt și au fost îngropați după ce fuseseră prizonierii chemării lui Șeitan cel alungat, purtând urmările stricăciunii și amăgirii sale! De aceea, căminul musulman trebuie să se apere, să se păzească și să se țină departe de Șeitan cel alungat.

Bucuria pe care i-o aduce soțului când o privește

Dintre însușirile soției dreptcredincioase face parte să-i aducă bucurie soțului atunci când acesta o privește: prin înfățișarea, ținuta, aspectul și îmbrăcămintea sa. Ea trebuie să se deprindă să-l asculte și să răspundă cererilor sale fără refuz disprețuitor, trufie ori îngâmfare. Să cugete în această privință la hadithul Profetului ﷺ, aflat în Sunan al-Nasāʾī, din relatarea lui Abū Hurayrah, Allah să fie mulțumit de el:

Trimisul lui Allah ﷺ a fost întrebat: „Care sunt cele mai bune femei?” El a răspuns:

„Cea care îl bucură când o privește, îl ascultă când îi cere ceva și nu i se împotrivește în privința ei ori a averii sale prin ceea ce lui îi displace.”⁸

Aceasta este însușirea ei în privința înfățișării, ținutei și aspectului: are multă grijă de ținuta și de înfățișarea sa înaintea lui și ori de câte ori el este de față. De asemenea, cererile, dorințele și nevoile sale primesc atenție și grijă.

Din nefericire, multe femei nu cunosc împodobirea și înfrumusețarea decât când vor să iasă din casă și să meargă la un eveniment, la o adunare ori ceva asemănător. În ce privește dreptul soțului, când acesta intră, o găsește în haine neîngrijite, cu un miros neplăcut și cu părul răvășit, cu însușiri care îl îndepărtează și îi sting dorința față de ea. Apoi constată că, de fiecare dată când dorește să iasă din casă, ea iese împodobită, cum el nu o vede nici măcar pe aproape. Ce dorință ar putea avea inima acestui soț pentru o femeie cu asemenea însușiri? Ce iubire i-ar putea cuprinde inima dacă ea se poartă așa cu el?

Aceasta arată nesăbuința femeii și lipsa ei de judecată în desăvârșirea vieții de familie și în înălțarea ei.

La aceasta se adaugă faptul că multe femei nu ascultă și nu răspund cererilor, ci se arată mereu iritate, nemulțumite și pline de plângeri față de soț și față de alții. Astfel, aduc în cămin o viață grea, apăsătoare și tulburată, fiind ele însele cele care își fac rău.

Profetul ﷺ a spus, după cum se află în Ṣaḥīḥ Muslim, din hadithul lui Jābir, Allah să fie mulțumit de el:⁹

„Când unul dintre voi se întoarce noaptea, să nu vină pe neașteptate la familia sa.”

Adică să nu-i ia prin surprindere în timpul nopții. De ce? El a spus:

„Pentru ca femeia al cărei soț a lipsit să se poată depila, iar cea cu părul răvășit să se poată pieptăna.”

În aceasta se află o îndrumare nobilă pentru femeie: trebuie să-și întâmpine soțul cu deplină curățenie, cu o ținută îngrijită și frumos pregătită, mai ales când acesta se întoarce după o absență ori dintr-o călătorie. Aceasta cere din partea sa pregătire inclusiv în aranjarea și pregătirea casei.

Așa cum a relatat mama credincioșilor, ʿĀʾishah, Allah să fie mulțumit de ea:

„Trimisul lui Allah ﷺ s-a întors dintr-o călătorie, iar eu acoperisem o nișă a mea cu o draperie pe care erau imagini. Când Trimisul lui Allah ﷺ a văzut-o, a smuls-o și a spus: «Cei mai aspru pedepsiți în Ziua Învierii vor fi cei care imită creația lui Allah.» Ea a spus: «Am făcut din ea o pernă sau două.»”¹⁰

De ce a pus ea acea draperie, adică acel acoperământ? Pentru că dorea ca, atunci când Profetul ﷺ intră în casă, să găsească un plus de înfrumusețare sau de pregătire atât în casă, cât și la soția sa.

Din acest hadith desprindem un folos: femeia trebuie să îngrijească pregătirea și aranjarea casei, să o pregătească frumos, așa cum se cuvine să se pregătească bine pe sine și să-și întâmpine frumos soțul. Toate acestea se numără printre însușirile soției dreptcredincioase amintite în Sunna Profetului ﷺ.

Tot în această privință se află hadithul din al-Muʿjam al-Awsaṭ al lui al-Ṭabarānī, din relatarea lui Anas ibn Mālik, Allah să fie mulțumit de el, în care Trimisul lui Allah ﷺ a spus:¹¹

„Să nu vă spun despre soțiile voastre care vor fi în Paradis?”

Adică despre soția care a ajuns vrednică și pregătită să fie dintre locuitorii Paradisului prin însușirile sale frumoase și trăsăturile sale binecuvântate. El a spus:

„Orice femeie iubitoare, care naște copii și care, atunci când se mânie, când i se face un rău ori când soțul ei se mânie, spune: «Iată mâna mea în mâna ta. Nu voi închide ochii până nu vei fi mulțumit.»”

Adică: nu închid ochii, nu mă bucur de somn și nu mi se odihnesc ochii până când nu vei fi mulțumit de mine.

Din nefericire, unele femei nu se preocupă dacă soțul lor doarme o noapte, două, trei, zece nopți ori o lună mânios pe ele, ca și cum lucrul nu le-ar privi. De parcă nu L-ar întâlni pe Allah, Slăvit și Preaînalt, și nu ar da socoteală înaintea Lui pentru aceste lucruri și aceste fapte!

Un hadith despre cele mai bune femei

Dintre însușirile femeii drepte sunt și cele amintite în Sunan al-Bayhaqī, din relatarea lui Abū Udhaynah al-Ṣadafī: Trimisul lui Allah ﷺ a spus:¹²

„Cele mai bune femei ale voastre sunt cele iubitoare, care nasc copii, cele înțelegătoare și sprijinitoare, atunci când au evlavie față de Allah. Iar cele mai rele femei ale voastre sunt cele care își arată podoabele și cele trufașe. Ele sunt cele fățarnice. Nu vor intra în Paradis dintre ele decât atât de puține pe cât de rari sunt corbii cu pete albe.”

Privește aceste însușiri ale soției dreptcredincioase:

**„Iubitoare”** este o însușire nobilă și o trăsătură frumoasă a femeii drepte și a soției binecuvântate. Este cea care are afecțiune și știe să o arate. Cel mai îndreptățit să primească această afecțiune este soțul: ea să-i arate dragoste și să-i câștige sentimentele prin cuvintele sale blânde, vorbele sale plăcute și purtarea sa iubitoare, precum și prin înfățișarea și ținuta sa. Afecțiunea se arată prin vorbă, ținută, înfățișare, faptă și purtare.

**„Care naște copii”** înseamnă că are mulți copii. Aceasta este o însușire frumoasă și face parte din calitățile celor mai bune femei. Dacă o musulmană are însă o suferință ori o boală, aceasta nu îi dăunează: nu este un lucru în care a fost neglijentă ori în care s-a străduit să greșească. Allah nu îi cere socoteală pentru aceasta. Situația nu îi dăunează și nu contrazice faptul că ea este o femeie dreaptă.

Dacă însă ea poate naște copii, dar împiedică venirea lor, întrerupe nașterile și caută să le oprească, aceasta îi aduce vătămare. Profetul ﷺ a spus:

„Căsătoriți-vă cu femeia iubitoare, care naște copii, căci în Ziua Învierii mă voi mândri înaintea celorlalte comunități cu numărul vostru mare.”¹³

Femeia trebuie, așadar, să se străduiască să aibă copii și să urmeze mijloacele în acest sens. Să se îngrijească de creșterea, educarea și ocrotirea lor, nădăjduind răsplata pentru faptul că prin ea vor exista în comunitate copii drepți și oameni care cheamă la Allah și îi îndreaptă pe alții. Să păstreze această intenție de la începutul căsătoriei, spunându-și în sinea sa, între ea și Allah: „Poate că Allah îmi va dărui copii care să fie călăuze ale dreptei îndrumări, învățați ai musulmanilor ori oameni care cheamă la bine.” Astfel, ea primește răsplată mare pentru această intenție dreaptă și pentru grija și ocrotirea care o urmează.

**„Înțelegătoare”** înseamnă că nu este aspră și nici grosolană. Dimpotrivă, ea este înțelegătoare, aude, ascultă și răspunde, fără refuz disprețuitor, trufie ori îngâmfare față de soț și fără răzvrătire sau atitudine de superioritate.

**„Sprijinitoare”** este cea care își sprijină soțul, stă alături de el și îi este de ajutor în bine, în ascultarea de Allah și în ceea ce aduce fericire și izbândă.

**„Atunci când au evlavie față de Allah”** înseamnă că aceste însușiri îi sunt folositoare femeii atunci când ea are evlavie față de Allah, Măreț și Preaînalt. Chiar dacă ar fi iubitoare, ar naște copii și ar fi înțelegătoare și sprijinitoare, dacă urmărește prin acestea un folos lumesc și nu are evlavie față de Allah, aceste însușiri nu i-ar aduce folos. Ele îi folosesc atunci când se împodobește cu ele căutând mulțumirea lui Allah, Măreț și Preaînalt, și străduindu-se să împlinească evlavia față de El.

El a spus: „Iar cele mai rele femei ale voastre sunt cele care își arată podoabele.” Adică își expun podoaba și bijuteriile, ieșind cu înfățișare fățarnică, înfrumusețate, parfumate și împodobite, pentru a fi o țintă spre care se îndreaptă Șeitan și un mijloc pe care îl folosește pentru a strica societatea.

Femeia care iese astfel, arătându-și podoabele, iese în realitate pentru a deveni un ostaș al lui Iblīs, un ajutor al lui în răspândirea stricăciunii și un mijloc pentru stârnirea tulburării și a desfrâului în rândul celor care cred.

El a spus: „Cele trufașe.” Cuvântul arată îngâmfarea, adică mândria. Există o legătură între arătarea podoabelor și trufie: când o femeie își expune podoabele, se împodobește, se parfumează și se înfrumusețează, nu va ieși pe stradă și în piață cu o purtare smerită, plecată înaintea lui Allah Preaînalt, ci va ieși îngâmfată, cu atitudine de superioritate și trufie, plină de admirație pentru sine, pentru ținuta și înfățișarea sa. Există deci o legătură între trufie și arătarea podoabelor, așa cum există o legătură între decență și pudoare.

Femeia decentă este plină de pudoare, iar inima ei este împodobită cu aceasta. Cea care își expune podoabele a lepădat veșmântul pudorii și s-a îmbrăcat în schimb cu veșmintele mândriei, admirației de sine, amăgirii și trufiei. Aceasta o conduce la ceea ce îi dăunează și îi vatămă viața conjugală, ba chiar întreaga viață.

De aceea, le-a descris pe femeile cu aceste însușiri ca fiind cele mai rele și a spus: „Iar cele mai rele femei ale voastre sunt cele care își arată podoabele și cele trufașe. Ele sunt cele fățarnice. Nu vor intra în Paradis dintre ele decât atât de puține pe cât de rari sunt corbii cu pete albe.”

„Corbul cu pete albe” este cel care are ceva alb pe aripi și pe picioare. Când vezi un asemenea corb printre corbii de un negru desăvârșit? Este extrem de rar să-l întâlnești, fiindcă de obicei corbii sunt negri în toate părțile lor. Cuvintele Profetului ﷺ „Nu vor intra în Paradis dintre ele decât atât de puține pe cât de rari sunt corbii cu pete albe” arată cât de puține dintre femeile cu acele însușiri vor intra în Paradis, fiindcă și acest semn este rar la corbi.

Un alt hadith asemănător este cuvântul Profetului ﷺ:

„O, femei! Dați milostenie și cereți mult iertare, căci v-am văzut ca fiind cele mai numeroase dintre locuitorii Focului.”¹⁴

De ce a văzut el femeile ca fiind cele mai numeroase dintre locuitorii Focului? Dacă privești însușirile pe care Sunna le-a numărat între trăsăturile celor răi, dintre locuitorii Focului, observi că multe femei nu se sinchisesc și nu se preocupă de acestea, de parcă nu ar avea o zi în care să-L întâlnească pe Allah și să dea socoteală pentru ele. Hadithul și cunoașterea pot ajunge la o femeie, însă grija ei rămâne numai pofta și dorința proprie.

Multe hadithuri de la Profet ﷺ amintesc însușiri condamnabile ale femeii, atunci când ea le dobândește. Așa cum se află în hadithul lui Ibn ʿUmar, Allah să fie mulțumit de ei:

„Profetul ﷺ a blestemat-o pe cea care adaugă păr și pe cea care cere să i se adauge, pe cea care face tatuaje și pe cea care cere să fie tatuată.”¹⁵

De la Ibn ʿAbbās, Allah să fie mulțumit de ei, s-a relatat că a spus:

„Trimisul lui Allah ﷺ i-a blestemat pe bărbații care imită femeile și pe femeile care imită bărbații.”¹⁶

De asemenea:

„Profetul ﷺ le-a blestemat pe femeile care iau înfățișare și purtare bărbătească.”¹⁷

Cu toate aceste hadithuri și altele asemenea, care cuprind blestemul pentru anumite însușiri, vezi multe femei care aud despre blestem, alungare și îndepărtare de mila lui Allah, dar nu se sinchisesc. De parcă nu ar urma să stea înaintea lui Allah, Slăvit și Preaînalt, și El să le întrebe; de parcă nu ar urma ca, într-o zi, să fie așezate într-o groapă, acoperite cu pământ și să ajungă înaintea unor lucruri înfricoșătoare, când culorile se vor șterge, gâturile se vor despărți de trupuri, iar ochii vor curge pe obraji. Ele neglijează toate acestea și le scot din minte. Singura lor grijă rămâne să se înfrumusețeze și să se împodobească, chiar dacă faptele lor sunt neascultare față de Allah, încălcare a poruncii Sale și pricini ale mâniei și nemulțumirii Sale, Binecuvântat și Preaînalt.

Așadar, există însușiri și fapte condamnabile pe care Sunna le-a lămurit, pentru ca femeia dreaptă să se păzească de ele. Cunoașterea lor urmărește ferirea și îndepărtarea de ele, potrivit cuvântului celui care a spus:

„Am cunoscut răul nu de dragul lui, ci ca să mă feresc de el; iar cel dintre oameni care nu cunoaște răul cade în el.”

Împlinirea drepturilor soțului

Dintre însușirile soției dreptcredincioase face parte să nu neglijeze drepturile soțului și să facă tot ce îi stă în putere pentru a-l sluji.

Să cugete la ceea ce a relatat al-Nasāʾī în al-Sunan al-Kubrā, de la Ḥuṣayn ibn Miḥṣan, despre o mătușă a sa:¹⁸

„Ea a venit la Trimisul lui Allah ﷺ pentru o nevoie. După ce i-a împlinit nevoia, el a întrebat: «Ești căsătorită?» Ea a răspuns: «Da.» A întrebat: «Cum te porți cu el?» Ea a spus: «Nu precupețesc niciun efort pentru el, în afară de ceea ce nu pot face.» El a spus: «Privește ce loc ai față de el! Căci el este Paradisul și Focul tău.»”

Când este soțul Paradisul soției sale și când este Focul ei? Femeia trebuie să înțeleagă această realitate, această chestiune însemnată: „Ce loc ai față de el?” Ai îndatoriri, ești roaba lui Allah și există Paradis și Foc. Allah, Măreț și Preaînalt, ți-a poruncit și ți-a impus aceste drepturi față de soț. Împlinește-le pe deplin, prin ascultare de Allah și pentru a dobândi mulțumirea Lui, Slăvitul. Împlinește ceea ce datorezi și cere-I lui Allah ceea ce ți se cuvine, căci „el este Paradisul și Focul tău”.

Să nu-și împovăreze soțul cu cheltuieli

Dintre însușirile soției dreptcredincioase face parte să nu-și împovăreze soțul cu cheltuieli și să nu devină în casă un mijloc al fastului, risipei și irosirii averii lui. Dimpotrivă, să păstreze cumpătarea:

„Cei care, atunci când cheltuiesc, nu sunt nici risipitori, nici zgârciți, ci păstrează între acestea o cale de mijloc.”

Să cugetăm în această privință la ceea ce s-a relatat de la Abū Saʿīd ori Jābir:

„Profetul lui Allah ﷺ a ținut o cuvântare lungă, în care a vorbit despre această viață și despre Viața de Apoi. A amintit că începutul pieirii fiilor lui Israel a fost atunci când soția săracului îl împovăra cu haine ori podoabe — sau a spus: cu bijuterii — asemenea celor cerute de soția bogatului. Apoi a amintit o femeie dintre fiii lui Israel care era scundă. Ea și-a făcut două picioare de lemn și un inel cu închizătoare și capac, pe care l-a umplut cu mosc. A ieșit între două femei înalte ori corpolente. Au trimis pe cineva să le urmărească; acesta le-a recunoscut pe cele două înalte, dar nu a recunoscut-o pe cea cu picioare de lemn.”¹⁹

Așadar, începutul pieirii fiilor lui Israel a fost faptul că soția săracului îi cerea soțului bijuterii și podoabe de același fel cu cele pe care soția bogatului le cerea soțului său. Privește apoi ce a făcut acea femeie scundă și câtă risipă, fast, irosire de avere, înșelăciune și nemulțumire față de ceea ce Allah, Slăvit și Preaînalt, îi rânduise se aflau în fapta ei.

Cât de mult seamănă cu ea cele care poartă tocuri înalte! Într-o fatwa a Comitetului Permanent pentru Emiterea de Fatwa s-a spus următorul lucru:

„Purtarea tocurilor înalte nu este îngăduită, fiindcă o expune pe femeie la cădere. Omului i s-a poruncit prin Lege să evite primejdiile, după sensul general al cuvântului lui Allah:

„Nu vă aruncați cu propriile mâini în pieire.”

Și al cuvintelor Sale:

„Nu vă ucideți pe voi înșivă.”

De asemenea, acestea fac ca statura și partea din spate a trupului femeii să pară mai mari decât sunt în realitate. Aceasta este o înșelare și o arătare a unei părți din podoaba pe care i s-a interzis să o expună.”

Recunoștința față de binefăcători

Dintre însușirile soției dreptcredincioase face parte să nu fie nerecunoscătoare față de binefăcători. Adică să nu tăgăduiască binele pe care Allah, Binecuvântat și Preaînalt, i l-a înlesnit prin soțul ei. În hadith se spune:

„Nu Îi mulțumește lui Allah cel care nu le mulțumește oamenilor.”²⁰

În această privință se află și ceea ce a relatat al-Bukhārī în al-Adab al-Mufrad, din hadithul lui Asmāʾ bint Yazīd al-Anṣāriyyah. Ea a spus:²¹

„Profetul ﷺ a trecut pe lângă mine când mă aflam cu fete de aceeași vârstă. Ne-a salutat și a spus: «Feriți-vă de nerecunoștința față de binefăcători!» Am întrebat: «O, Trimis al lui Allah, ce este nerecunoștința față de binefăcători?» El a spus: «Poate că una dintre voi rămâne multă vreme necăsătorită la părinții săi, apoi Allah îi dăruiește un soț și un copil de la acesta. Apoi, la o supărare, devine nerecunoscătoare și spune: N-am văzut niciodată vreun bine de la tine!»”

Cuvintele „rămâne multă vreme necăsătorită la părinții săi” înseamnă că i se întârzie căsătoria.

În al-Sunan al-Kubrā al lui al-Nasāʾī, de la ʿAbd Allāh ibn ʿAmr, s-a relatat că Trimisul lui Allah ﷺ a spus:²²

„Allah nu privește către femeia care nu îi mulțumește soțului ei, deși nu se poate lipsi de el.”

Respectul față de soț și recunoașterea drepturilor sale

Dintre însușirile soției dreptcredincioase fac parte respectul față de soț și recunoașterea rangului și a drepturilor sale.

În această privință au venit hadithuri, printre care cel relatat de al-Ṭabarānī în al-Muʿjam al-Kabīr, de la Ibn ʿAbbās, Allah să fie mulțumit de ei: Trimisul lui Allah ﷺ a spus:²³

„Nu poruncesc nimănui să se prosterneze înaintea altcuiva. Dacă i-aș porunci cuiva să se prosterneze înaintea altcuiva, i-aș porunci femeii să se prosterneze înaintea soțului ei.”

În al-Muʿjam al-Kabīr al lui al-Ṭabarānī se află și relatarea de la Zayd ibn Arqam, potrivit căreia Muʿādh a spus:²⁴

„O, Trimis al lui Allah! Ce spui de oamenii Cărții, care se prosternează înaintea episcopilor și a mai-marilor lor? Oare să nu ne prosternăm și noi înaintea ta?” El a răspuns: „Dacă i-aș porunci cuiva să se prosterneze înaintea altcuiva, i-aș porunci femeii să se prosterneze înaintea soțului ei. Femeia nu împlinește dreptul soțului ei până când, chiar dacă el i-ar cere să i se dăruiască atunci când se află pe șaua cămilei, ea i s-ar dărui.”

Dreptul soțului este cu atât mai mare dacă el este un om drept și credincios, care își păstrează evlavia și adorarea lui Allah și îngrijește ascultarea de El.

Al-Tirmidhī și Ibn Mājah au relatat de la Muʿādh ibn Jabal, Allah să fie mulțumit de el, că Trimisul lui Allah ﷺ a spus:

„Nicio femeie nu își necăjește soțul în această viață fără ca soția lui dintre femeile cu ochi frumoși ale Paradisului, să spună: «Nu-l necăji, Allah să te piardă! El este la tine doar un oaspete și în curând te va părăsi ca să vină la noi.»”²⁵

Învățații au spus că în acest hadith se află un avertisment aspru pentru femeile care își necăjesc soții.

Dreptatea între copii

Dintre însușirile soției dreptcredincioase face parte ca, atunci când Allah, Măreț și Preaînalt, o binecuvântează cu copii, ea să fie dreaptă între ei. Profetul ﷺ a spus:

„Fiți drepți între copiii voștri! Fiți drepți între copiii voștri!”²⁶

Hadithul se află în Sunan Abī Dāwūd și multe alte hadithuri au venit cu acest înțeles.

Grija pentru cămin

Dintre însușirile femeii drepte face parte să rămână în casa sa, să nu fie mereu pe drumuri și să nu iasă decât pentru o nevoie. Când iese, să nu-și expună podoabele și să nu fie descoperită. De asemenea, să-și plece privirea și să-și păzească castitatea. Am întâlnit deja unele texte în această privință.

Printre cele relatate se află hadithul din al-Muʿjam al-Awsaṭ al lui al-Ṭabarānī, de la Sālim ibn ʿAbd Allāh ibn ʿUmar, de la tatăl său, că Trimisul lui Allah ﷺ a spus:²⁷

„Femeia trebuie să fie acoperită, iar când iese, Șeitan o ia drept țintă. Ea este cel mai aproape de Allah când se află în adâncul casei sale.”

„O ia drept țintă” înseamnă că o face un mijloc pentru țelul său.

Păstrarea tainelor conjugale

Dintre însușirile soției dreptcredincioase face parte să nu divulge tainele soțului și lucrurile intime dintre ei, chiar dacă s-au despărțit și nu au ajuns la împăcare. Fiecare dintre ei trebuie să aibă evlavie față de Allah, Măreț și Preaînalt, în această privință.

În acest sens, imamul Aḥmad a relatat în Musnad-ul său de la Asmāʾ bint Yazīd:²⁸

„Ea se afla la Trimisul lui Allah ﷺ, iar în preajma lui stăteau bărbați și femei. El a spus: «Poate că un bărbat povestește ce face cu soția sa și poate că o femeie spune ce a făcut cu soțul ei.» Cei de față au tăcut.²⁹ Atunci am spus: «Da, pe Allah, o, Trimis al lui Allah! Femeile spun, iar bărbații fac aceasta.» El a spus: «Nu faceți așa! Aceasta este asemenea unui diavol care a întâlnit o diavoliță pe un drum și a avut relații cu ea în văzul oamenilor.»”

În cuvintele ei, „Femeile spun, iar bărbații fac aceasta”, le-a amintit mai întâi pe femei, fiindcă lucrul este mai răspândit la ele și mult mai rar la bărbați. Femeia vorbește cu prietenele, colegele și tovarășele sale despre asemenea lucruri intime. Multora dintre ele nu le pasă să povestească tainele și lucrurile particulare ale soțului.

Cuvintele Profetului ﷺ „Aceasta este asemenea unui diavol care a întâlnit o diavoliță pe un drum și a avut relații cu ea în văzul oamenilor” înseamnă că femeia care are această însușire și divulgă tainele conjugale, precum și bărbatul care are aceeași însușire, sunt asemenea unui diavol care a întâlnit o diavoliță pe drum și a avut relații cu ea în văzul oamenilor.

Acestea sunt câteva dintre calitățile soției dreptcredincioase, pe care le-am adunat din Cartea lui Allah, Măreț și Preaînalt, și din Sunna nobilului Profet ﷺ, nădăjduind ca Domnul, Slăvitul, să le facă folositoare cui voiește dintre robii Săi. Numai El dă reușita.

Îl rog pe Allah, Măreț și Preaînalt, prin Numele Sale cele mai frumoase și Atributele Sale sublime, să ne călăuzească pe toți pe calea cea dreaptă, să facă din ceea ce învățăm o dovadă în favoarea noastră, nu împotriva noastră, să ne binecuvânteze vorbele, faptele, timpul, soțiile și urmașii și averile și să ne binecuvânteze întreaga viață. Îl rog să ne îndrepte religia, care este pavăza tuturor treburilor noastre, să ne îndrepte această viață, în care ne este traiul, și să ne îndrepte Viața de Apoi, în care ne este întoarcerea. Să facă viața un spor pentru noi în orice bine, iar moartea o odihnă pentru noi de orice rău. Să le îndrepte pe femeile musulmanilor și pe fiicele lor, să le călăuzească pe calea cea dreaptă, să le întoarcă frumos la El și să le ocrotească de toate ispitele, cele văzute și cele ascunse. Să ne dăruiască tuturor reușita în orice bine pe care El îl iubește și de care este mulțumit. El, Binecuvântat și Preaînalt, aude ruga și este Cel de la care nădăjduim. El ne este de ajuns și ce bun Ocrotitor este!

Iar încheierea rugii noastre este: toată lauda Îi aparține lui Allah, Stăpânul lumilor! Allah să reverse binecuvântări, pace, bine și har asupra robului, Trimisului și alesului Său, Muḥammad ibn ʿAbd Allāh. Binecuvântările și pacea lui Allah fie asupra lui, asupra familiei sale și a tuturor companionilor săi!³⁰