At-Tawbah · 9:1–4

Versetele 1 la 4

Aceasta este o dezlegare din partea lui Allah si a Trimisului Sau fata de toti politeistii cu care fusesera incheiate legaminte. Lor li s-au dat patru luni in care puteau umbla prin tara dupa voie, aflandu-se in siguranta fata de credinciosi; dupa trecerea celor patru luni, nu mai ramanea pentru ei nici legamant, nici intelegere.

Aceasta se aplica celui care avea un legamant fara termen sau unul de cel mult patru luni. Cat despre cel al carui legamant avea un termen mai lung de patru luni, el trebuia implinit pana la sfarsitul termenului, atata timp cat nu exista teama de tradare din partea lui si el nu incalcase primul legamantul.

Apoi Allah i-a avertizat pe cei cu care existau legaminte ca, desi se aflau in siguranta pe durata lor, nu-L puteau zadarnici pe Allah. Pe oricare dintre ei care staruia in asocierea de parteneri, Allah avea sa-l umileasca negresit. Aceasta i-a indemnat sa intre in Islam, in afara celor care au staruit cu incapatanare si nu au tinut seama de avertismentul lui Allah.

Aceasta este ceea ce Allah le-a fagaduit credinciosilor: sprijinirea religiei Sale, inaltarea Cuvantului Sau si umilirea dusmanilor lor dintre politeisti, cei care il izgonisera pe Trimis si pe Insotitorii lui din Mecca si de la Casa Sfanta a lui Allah si ii alungasera din tinuturile Hijazului asupra carora politeistii aveau stapanire.

Allah i-a daruit intr-adevar biruinta Trimisului Sau si credinciosilor. Le-a ingaduit cucerirea Makkai si i-a umilit pe politeisti, iar credinciosii au dobandit putere asupra acelui tinut. Profetul i-a poruncit crainicului sau sa vesteasca in ziua cea mare a Hajjului, Ziua Jertfei, cand musulmanii si necredinciosii se adunasera din toate partile Peninsulei Arabe, ca Allah si Trimisul Sau sunt dezlegati de politeisti, iar acestia nu mai au nici legamant, nici intelegere. Oriunde aveau sa fie gasiti, urmau sa fie ucisi, si li s-a spus sa nu se mai apropie de Moscheea Sacra dupa acel an. Aceasta s-a petrecut in anul al noualea dupa Hijrah.

Abu Bakr as-Siddiq i-a condus pe oameni la Hajj, iar varul Trimisului lui Allah, 'Ali ibn Abi Talib, a vestit dezlegarea de legaminte in Ziua Jertfei. Apoi Allah i-a indemnat pe politeisti sa se caiasca si i-a avertizat sa nu staruie in asocierea de parteneri: „Daca va caiti, este mai bine pentru voi; iar daca va intoarceti, sa stiti ca nu-L puteti zadarnici pe Allah.” Nu puteti scapa de El, caci va aflati sub stapanirea Sa, iar El poate sa le dea robilor Sai credinciosi putere asupra voastra.

„Vesteste-le celor care nu cred o pedeapsa dureroasa”, adica o pedeapsa care provoaca durere si teama: in aceasta lume, prin ucidere, luare in captivitate si alungare; iar in Viata de Apoi, prin Focul Iadului, cea mai rea destinatie.

Aceasta dezlegare deplina si generala ii cuprinde pe toti politeistii, „in afara politeistilor cu care ati incheiat un legamant” si care au ramas statornici in legamant, fara ca vreunul dintre ei sa faca ceva care sa-i vatame implinirea: nu au incalcat nicio conditie si nu au ajutat pe nimeni impotriva voastra. Fata de acestia trebuie sa impliniti legamantul pana la sfarsitul termenului, fie el scurt sau lung, deoarece Islamul nu porunceste tradarea, ci porunceste implinirea legamintelor.

„Allah ii iubeste pe cei cu teama de El”: pe cei care implinesc ceea ce li s-a poruncit si se feresc de asocierea de parteneri, de tradare si de celelalte pacate.