At-Takwir · 81:15–29

Versetele 15 la 29

Allah Preainaltul a jurat „pe cele care se retrag”: astrele care se retrag, adica raman in urma miscarii obisnuite a astrelor spre rasarit. Acestea sunt cele sapte astre ratacitoare: soarele, luna, Venus, Jupiter, Marte, Saturn si Mercur. Ele au doua miscari: una spre apus, impreuna cu celelalte astre si cu sfera cereasca, si una potrivnica acesteia, spre rasarit, proprie numai acestor sapte. Allah a jurat pe ele in starea retragerii lor, adica a ramanerii in urma, in starea miscarii lor si in starea ascunderii lor, adica atunci cand nu se vad ziua. Este posibil sa fie vorba despre toate astrele ratacitoare si despre altele.

„Pe noapte, cand se asterne”: cand vine; s-a spus si ca inseamna cand se retrage. „Si pe dimineata, cand rasufla”: cand se ivesc semnele diminetii si lumina se revarsa putin cate putin, pana cand se intregeste si rasare soarele.

Acestea sunt semne marete. Allah a jurat pe ele pentru a arata temeinicia transmiterii Coranului, maretia lui si paza lui de orice diavol alungat. A spus: „Acesta este cuvantul unui trimis nobil”: Jibril, pacea fie asupra lui, care l-a coborat de la Allah Preainaltul, dupa cum a spus: „El este o revelatie de la Domnul lumilor. Cu el a coborat Duhul cel vrednic de incredere asupra inimii tale, pentru ca tu sa fii dintre avertizatori” [ash-Shuara 26:192–194]. Allah l-a descris ca nobil datorita caracterului sau ales si numeroaselor insusiri laudabile. El este cel mai de seama dintre ingeri si cel mai inalt in rang inaintea Domnului sau.

„Inzestrat cu putere”: pentru a indeplini ceea ce Allah i-a poruncit. Din puterea lui face parte faptul ca a rasturnat locuintele neamului lui Lut asupra lor si i-a nimicit. „La Stapanul Tronului”: Jibril este apropiat de Allah, are un rang inalt si o cinste pe care Allah i-a daruit-o numai lui. „Cu rang inalt”: are o pozitie si un rang mai presus de rangurile tuturor ingerilor.

„Ascultat acolo”: Jibril este ascultat in adunarea cea de sus, deoarece se numara printre ingerii apropiati de Allah. Porunca sa este indeplinita si parerea lui este urmata. „Si vrednic de incredere”: el este inzestrat cu loialitate si indeplineste ceea ce i s-a poruncit, fara sa adauge, sa scada ori sa treaca dincolo de hotarul care i-a fost pus. Toate acestea arata cinstea Coranului inaintea lui Allah, caci l-a trimis prin acest inger nobil, descris prin aceste insusiri desavarsite. In mod obisnuit, regii nu trimit pe cineva de mare cinste decat pentru cele mai insemnate insarcinari si pentru cele mai nobile mesaje.⁷³

Dupa ce a amintit vrednicia trimisului dintre ingeri, care a adus Coranul, a amintit vrednicia trimisului dintre oameni, asupra caruia a coborat Coranul si care i-a chemat pe oameni la el. A spus: „Tovarasul vostru”, Muhammad, pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra lui, „nu este nebun”, asa cum spun dusmanii care ii tagaduiesc misiunea si pun pe seama lui afirmatii prin care vor sa discrediteze ceea ce a adus. Dimpotriva, el are mintea cea mai desavarsita dintre oameni, judecata cea mai temeinica si vorbirea cea mai adevarata.

„El l-a vazut la orizontul limpede”: Muhammad, pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra lui, l-a vazut pe Jibril, pacea fie asupra lui, la orizontul limpede, adica la cea mai inalta intindere pe care o cuprinde privirea.⁷⁴

„Si nu este zgarcit cu cele nevazute”: in privinta celor revelate lui de Allah, el nu poate fi invinuit ca ar adauga, ar scadea sau ar tainui vreo parte. El este cel vrednic de incredere pentru locuitorii cerului si ai pamantului, care a transmis mesajele Domnului sau cu deplina limpezime. Nu a fost zgarcit cu nimic fata de bogat sau sarac, conducator sau supus, barbat sau femeie, locuitor al orasului sau beduin. De aceea, Allah l-a trimis intr-o comunitate nestiutoare, lipsita de carte, iar el nu a murit pana cand acestia nu au devenit invatati devotati Domnului si cunoscatori desavarsiti. La ei se afla culmea stiintelor si cea mai inalta pricepere in desprinderea intelesurilor subtile; ei sunt invatatorii, iar altii nu pot spera la mai mult decat sa le fie ucenici.

„Acesta nu este cuvantul unui diavol alungat”: dupa ce a amintit maretia Cartii Sale si vrednicia ei prin mentionarea celor doi trimisi nobili prin mijlocirea carora a ajuns la oameni, si dupa ce i-a laudat asa cum i-a laudat, a inlaturat de la ea orice neajuns sau lipsa care i-ar putea stirbi adevarul. A spus: „Acesta nu este cuvantul unui diavol alungat”: aflat la cea mai mare departare de Allah si de apropierea Sa.

„Atunci, incotro va indreptati?”: cum va poate trece prin minte asa ceva? Unde v-a plecat judecata, de ati pus adevarul aflat pe treapta cea mai inalta a sinceritatii pe aceeasi treapta cu minciuna, care este lucrul cel mai josnic si mai ticalos? Nu este aceasta decat o rasturnare a adevarurilor!

„El nu este decat o aducere aminte pentru lumi”: prin el isi amintesc de Domnul lor, de insusirile Sale desavarsite si de faptul ca El este mai presus de neajunsuri, de vicii si de asemanarea cu altii. Prin el isi amintesc poruncile, interdictiile si intelepciunile lor, precum si hotararile privitoare la destin, Legea revelata si rasplatire. El le aminteste, in ansamblu, cele de folos in ambele vieti; lucrand potrivit lui, dobandesc fericirea in amandoua.

„Pentru cel dintre voi care voieste sa urmeze calea cea dreapta”, dupa ce i s-au lamurit deosebirile dintre calea cea dreapta si ratacire, dintre calauzire si pierzanie. „Insa voi nu voiti decat daca voieste Allah, Domnul lumilor”: vointa Sa se implineste si nimic nu i se poate impotrivi si nimic nu o poate opri. Acest verset si cele asemenea lui sunt un raspuns pentru cele doua grupari: qadaritii care neaga predestinarea si qadaritii care sustin constrangerea, dupa cum s-a aratat mai inainte prin alte versete asemenea lui. Allah stie mai bine si Lui I se cuvine lauda.