Al-Mursalat · 77:46–50

Versetele 46 la 50

Aceasta este o amenintare si un avertisment pentru cei care socotesc adevarul minciuna: chiar daca au mancat si au baut in aceasta lume, s-au bucurat de placeri si au neglijat faptele care apropie de Allah, ei sunt nelegiuiti si vor primi ceea ce merita nelegiuitii. Placerile le vor fi intrerupte si vor ramane asupra lor urmarile rele. Din nelegiuirea lor face parte faptul ca, atunci cand li se porunceste rugaciunea, care este cea mai nobila dintre formele de adorare, si „li se spune: Plecati-va in rugaciune!”, ei refuza. Ce nelegiuire ar putea fi mai mare decat aceasta si ce tagaduire s-ar putea adauga peste ea? „Vai, in Ziua aceea, de cei care au socotit adevarul minciuna!”

Din nenorocirea lor face parte si faptul ca li se inchid portile reusitei si sunt lipsiti de orice bine. Caci, daca socotesc minciuna acest Coran, care se afla la cea mai inalta treapta a adevarului si a certitudinii, in chip absolut, „in ce cuvant de dupa acesta vor mai crede”? In falsitate, care este intocmai asa cum o arata numele, fara sa aiba nici macar un temei indoielnic, cu atat mai putin o dovada? Sau in vorbele vreunui asociator mincinos si pacatos in chip vadit? Dupa lumina limpede nu mai sunt decat intunecimi adanci. Dupa adevarul sustinut de dovezi si argumente hotaratoare nu mai sunt decat nascocirea fatisa si minciuna vadita, care nu se potrivesc decat celui vrednic de ele. Vai lor, cat de orbi sunt! Vai lor, cat de pierduti si de nefericiti sunt! Ii cerem lui Allah iertare si ocrotire. El este Darnic, Generos.

S-a incheiat.