Al-Mursalat · 77:1–15

Versetele 1 la 15

Preainaltul S-a jurat asupra invierii si rasplatii pentru fapte pe „cei trimisi cu bine”. Acestia sunt ingerii pe care Allah Preainaltul ii trimite pentru a implini hotararile Sale privitoare la fapturi si la randuirea lumii, precum si poruncile Sale religioase si revelatia Sa catre trimisii Sai. Cuvantul „cu bine” arata starea celor trimisi: sunt trimisi cu binele, intelepciunea si folosul, nu cu raul si cu ceea ce este fara rost. „Pe cei care se avanta cu putere”: si acestia sunt ingerii pe care Allah Preainaltul ii trimite. I-a descris prin graba lor de a-I implini porunca si prin repeziciunea cu care o pun in aplicare, asemenea unui vant puternic. Sau cei care se avanta cu putere sunt vanturile puternice care sufla repede.

„Pe cei care raspandesc”: este posibil ca aici sa fie avuti in vedere ingerii, care raspandesc ceea ce li s-a incredintat sa raspandeasca, ori norii prin care Allah raspandeste viata pe pamant, inviorandu-l dupa moartea sa. „Pe cei care aduc aducerea-aminte”: sunt ingerii care aduc cea mai nobila dintre porunci, aducerea-aminte prin care Allah arata mila fata de robii Sai si le aminteste lucrurile folositoare si cele de care au nevoie. Ei o transmit trimisilor „pentru inlaturarea oricarei scuze ori pentru avertizare”: pentru a inlatura scuza oamenilor si a-i avertiza asupra primejdiilor care ii asteapta. Astfel, le sunt taiate scuzele si nu mai au nicio dovada impotriva lui Allah.

„Ceea ce vi se fagaduieste”, adica invierea si rasplata pentru fapte, „se va petrece negresit”: implinirea sa este hotarata, fara nicio indoiala si fara nicio nesiguranta.

Cand se va petrece, lumea va fi supusa unei schimbari, iar grozaviile cumplite vor tulbura inimile si vor spori apasarea. Stelele se vor stinge, adica se vor risipi si vor parasi locurile lor. Muntii vor fi spulberati si vor deveni asemenea pulberii imprastiate. Ei si pamantul vor ajunge un ses neted, in care nu vei vedea nici adancitura, nici ridicatura. Acea Zi este Ziua in care trimisilor li se va stabili sorocul si pentru care au fost amanati, ca sa se hotarasca intre ei si popoarele lor. De aceea a spus: „Pentru ce Zi au fost amanati?” Intrebarea arata maretia, gravitatea si spaima acelei Zile. Apoi a raspuns prin cuvintele: „Pentru Ziua Hotararii”, adica pentru a se face deosebirea intre fapturi si pentru a i se cere socoteala fiecarei fapturi in parte.

Apoi l-a amenintat pe cel care socoteste aceasta Zi minciuna, spunand: „Vai, in Ziua aceea, de cei care au socotit adevarul minciuna!” Cat de mare va fi regretul lor, cat de aspra pedeapsa si cat de rau locul in care se vor intoarce! Allah i-a instiintat si S-a jurat pentru ei, dar ei nu L-au crezut. De aceea au meritat pedeapsa cumplita.