Al-A'raf · 7:1–7

Versetele 1 la 7

Allah ii spune Profetului Sau, pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa, aratandu-i maretia Coranului: „Aceasta este o Carte pogorata asupra ta”, adica o Carte mare, care cuprinde tot ceea ce le este necesar oamenilor, toate adevarurile privitoare la Allah si toate scopurile Legii, in chip precis si amanuntit.

„Sa nu fie nicio strangere in pieptul tau din pricina ei”, adica sa nu se afle in inima ta nicio neliniste, indoiala sau tulburare. Cunoaste ca ea este pogorata de Cel Intelept, Vrednic de toata lauda. „Falsitatea nu se apropie de ea nici dinaintea ei, nici dinapoia ei; este o pogorare de la Cel Intelept, Vrednic de lauda.” (Fussilat 41:42)

De aceea, deschide-ti pieptul pentru ea, linisteste-ti inima, transmite-i poruncile si interdictiile si nu te teme de nicio mustrare ori impotrivire.

„Ca sa avertizezi prin ea” oamenii, sa-i povatuiesti si sa le amintesti, astfel incat dovada sa fie statornicita impotriva celor incapatanati, „si ca ea sa fie indemn pentru credinciosi”. Allah spune: „Continua sa indemni, caci indemnul le foloseste credinciosilor.” (adh-Dhariyat 51:55)

Astfel ei isi vor aminti calea dreapta si faptele drepte, cele vazute si cele ascunse, si vor lua seama la ceea ce il impiedica pe om sa urmeze acea cale.

Apoi Allah li se adreseaza tuturor oamenilor si le indreapta atentia spre Carte: „Urmati ceea ce v-a fost pogorat de la Domnul vostru”, adica aceasta Carte pogorata pentru voi. Ea este „de la Domnul vostru”, care voieste sa va desavarseasca. El v-a pogorat aceasta Carte prin a carei urmare va desavarseste si Isi implineste binefacerea asupra voastra, iar voi sunteti calauziti spre cele mai bune si mai inalte fapte si purtari.

„Nu urmati alti ocrotitori in afara Lui”, luandu-i drept apropiati si urmandu-le poftele, in vreme ce parasiti adevarul din pricina lor. „Cat de putin luati aminte!” Daca ati lua aminte si ati cunoaste ceea ce va foloseste, nu ati pune ceea ce vatama inaintea a ceea ce foloseste si nici pe dusman inaintea prietenului.

Apoi Allah avertizeaza asupra pedepsei care a lovit comunitatile ce au tagaduit mesajul adus de trimisii lor, ca cei carora li se vorbeste aici sa nu faca la fel: „Cate cetati am nimicit! Pedeapsa Noastra”, adica urgia Noastra aspra, „a venit asupra lor noaptea sau in vreme ce se odihneau la amiaza”, intr-un timp cand erau nepasatori si nu le trecea prin minte ca ar putea pieri.

Cand pedeapsa a venit asupra lor, nu au putut-o respinge si zeii mincinosi in care isi pusesera nadejdea nu i-au putut ajuta. Ei nu au negat nedreptatea si pacatul savarsite: „Cand pedeapsa Noastra a venit asupra lor, singurul lor strigat a fost: Cu adevarat, am fost nedrepti.”

Aceasta seamana cu spusele lui Allah: „Cate cetati nedrepte am nimicit si am ridicat dupa ele alte neamuri! Cand au simtit pedeapsa Noastra, au inceput sa fuga de ea. Nu fugiti! Intoarceti-va la bunastarea voastra si la locuintele voastre, poate ca veti fi intrebati. Ei au spus: Vai noua! Cu adevarat, am fost nedrepti. Acest strigat al lor nu a incetat pana cand i-am facut ca o recolta secerata si i-am lasat stinsi.” (al-Anbiya 21:11-15)

„Ii vom intreba, cu siguranta, pe cei la care au fost trimisi mesagerii”, adica vom intreba comunitatile la care Allah i-a trimis pe mesageri cum le-au raspuns. „In ziua aceea, Allah ii va chema si va spune: Ce raspuns le-ati dat mesagerilor?” (al-Qasas 28:65)

„Ii vom intreba pe mesageri” despre transmiterea mesajului Domnului lor si despre raspunsul comunitatilor lor. „Apoi le vom povesti”, tuturor oamenilor, faptele lor „cu stiinta”, caci Allah stie tot ceea ce fac. „Iar Noi nu am fost nicidecum absenti” in niciun moment. Allah spune: „Allah le-a numarat, iar ei le-au uitat.” (al-Mujadilah 58:6)

De asemenea, Allah spune: „Am creat deasupra voastra sapte cai si nu am fost nepasatori fata de creatie.” (al-Mu'minun 23:17) Apoi pomeneste rasplatirea faptelor.