Ya-Sin · 36:77–83

Versetele 77 la 83

Aceste versete nobile amintesc indoiala celor care tagaduiesc invierea si raspunsul dat ei in chipul cel mai deplin, mai bun si mai limpede. Allah Preainaltul a spus: „Oare nu vede omul”, care tagaduieste invierea ori se indoieste de ea, un lucru care ii da certitudinea deplina ca ea se va petrece? Acesta este inceputul crearii sale „dintr-o picatura”, apoi trecerea lui prin etape, putin cate putin, pana cand a crescut, a ajuns la tinerete, i s-a intregit mintea si a ajuns la deplina maturitate. „Iar el a ajuns un potrivnic care isi arata limpede impotrivirea”, dupa ce inceputul crearii sale a fost dintr-o picatura! Sa priveasca, asadar, deosebirea dintre aceste doua stari si sa stie ca Cel care l-a adus la existenta din nefiinta este, cu atat mai mult, in stare sa-l aduca din nou, dupa ce s-a risipit si s-a destramat.

„El Ne da o pilda” pe care nimeni nu se cuvine sa o dea: sa masoare puterea Creatorului dupa puterea fapturii si sa socoteasca de neconceput pentru Puterea Creatorului ceea ce este de neconceput pentru puterea fapturii. Apoi a lamurit aceasta pilda prin Cuvintele Sale: acel om „spune: Cine va da viata oaselor, dupa ce s-au faramitat?”, adica exista cineva care sa le dea viata? Este o intrebare prin care tagaduieste: nimeni nu le poate da viata dupa ce s-au macinat si s-au risipit. Acesta este temeiul indoielii si al comparatiei sale: faptul ca acest lucru este foarte departe de ceea ce el cunoaste din puterea oamenilor. Cuvintele acestui om au izvorat din nepasarea lui si din uitarea inceputului crearii sale. Daca ar fi luat aminte la crearea sa, dupa ce nu fusese nimic vrednic de pomenit, iar apoi a ajuns sa existe in chip vadit, nu ar fi dat aceasta pilda.

La ideea ca invierea ar fi de neconceput, Allah Preainaltul a raspuns in chip limpede si indestulator, inlaturand indoiala: „Spune: Le va da viata Cel care le-a creat intaia oara”. Numai gandindu-se la aceasta, omul cunoaste cu o stiinta sigura, in care nu exista nicio indoiala, ca Cel care le-a creat intaia oara este in stare sa le creeze a doua oara si ca aceasta este mai usoara pentru Puterea Sa, daca omul cugeta la ea.

„Si care cunoaste pe deplin orice faptura”: aceasta este o a doua dovada, luata dintre insusirile lui Allah Preainaltul. Stiinta Sa cuprinde toate fapturile Sale, in toate starile lor si in toate timpurile. El stie ce mistuie pamantul din trupurile mortilor si ce ramane; cunoaste cele nevazute si cele vazute. Cand robul recunoaste aceasta Stiinta mareata, intelege ca ea este mai mareata si mai inalta decat invierea mortilor de catre Allah din mormintele lor.

Apoi a amintit o a treia dovada: „El este Cel care v-a facut foc din pomul verde si iata ca voi aprindeti din el”. Daca El a scos focul uscat din pomul verde, care este plin de umezeala, in ciuda opozitiei dintre ele si a marii lor deosebiri, atunci scoaterea mortilor din mormintele lor este asemenea acestui lucru.

Apoi a amintit o a patra dovada: „Oare Cel care a creat cerurile si pamantul”, cu intinderea si maretia lor, „nu este in stare sa creeze asemenea lor?”, adica sa-i aduca din nou la existenta pe ei insisi? „Ba da!”, El este in stare de aceasta, caci crearea cerurilor si a pamantului este mai mareata decat crearea oamenilor.

„El este Creatorul desavarsit, Atotstiutor”: aceasta este o a cincea dovada. El, Preainaltul, este Creatorul tuturor fapturilor, al celor dintai si al celor de pe urma, al celor mici si al celor mari. Toate sunt urme ale crearii si Puterii Sale. Nicio faptura pe care voieste s-o creeze nu-I este cu neputinta. Readucerea mortilor la viata este doar una dintre manifestarile actului Sau creator.

De aceea a spus: „Porunca Sa, cand voieste un lucru” — cuvantul „lucru” este nehotarat intr-o constructie conditionala si, prin urmare, cuprinde orice lucru — „este numai sa-i spuna: „Fii!”, si el este”, adica pe loc, fara nicio impiedicare.

„Slava Celui in a carui Mana se afla stapanirea tuturor lucrurilor!”: aceasta este o a sasea dovada. El, Preainaltul, este Regele si Stapanul tuturor lucrurilor. Tot ceea ce se afla in lumea de sus si in lumea de jos Ii apartine; toate sunt robi supusi si carmuiti. El dispune de ele potrivit hotararilor Sale intelepte, poruncilor Legii Sale si hotararilor Sale de rasplatire. Readucerea lor la viata dupa moarte, pentru a implini asupra lor hotararea rasplatirii faptelor, tine de desavarsirea stapanirii Sale.

De aceea a spus: „La El veti fi intorsi”, fara nicio indoiala si fara nicio sovaire, datorita multimii dovezilor hotaratoare si a argumentelor stralucite care arata aceasta. Binecuvantat fie Cel care a pus in Cuvantul Sau calauzire, vindecare si lumina!

S-a incheiat tafsirul Surei Ya-Sin. Lui Allah Preainaltul I se cuvine lauda asa cum se cuvine Maretiei Sale, preamarirea asa cum se potriveste Desavarsirii Sale si slava asa cum o cer Maretia si Slava Sa. Binecuvantarea si pacea lui Allah fie asupra lui Muhammad.