Ash-Shu'ara · 26:221–227

Versetele 221 la 227

Acesta este raspunsul dat celor care l-au tagaduit pe Trimis si au pretins ca un diavol venea la el sau ca era poet. „Sa va spun asupra cui coboara diavolii?”, adica sa va spun adevarul lipsit de indoiala despre oamenii asupra carora coboara ei si sa va descriu starea lor?

„Ei coboara asupra fiecarui mincinos pacatos”: asupra celui care rosteste multe minciuni si nascoceste, iar faptele sale sunt pacatoase. Diavolii coboara asupra lui fiindca firea lui se potriveste cu firea lor si se inteleg intre ei. „Ei le transmit ceea ce au auzit”: diavolii ii transmit omului ceea ce asculta pe ascuns in cer, „dar cei mai multi dintre ei sunt mincinosi”: cele mai multe dintre vestile pe care le aduc sunt minciuni. Ei pot spune un singur lucru adevarat si ii adauga o suta de minciuni; adevarul se amesteca atunci cu falsitatea si se pierde din pricina putinatatii lui si a nestiintei celui care il primeste. Aceasta este descrierea celor asupra carora coboara diavolii si a ceea ce le inspira.

Muhammad este cu totul diferit: este sincer, vrednic de incredere, drept si intelept; in el se unesc curatia inimii, sinceritatea cuvantului si faptele ferite de ceea ce este interzis. Revelatia care coboara asupra lui este de la Allah, pazita si ocrotita, si cuprinde adevarul cel mare, fara nicio indoiala. Oare, voi, oameni cu ratiune, el si acei oameni sunt egali? Ii poate confunda altcineva decat un nebun, care nu deosebeste lucrurile si nu vede diferenta dintre ele?

Dupa ce l-a curatit de orice legatura cu diavolii, Allah l-a curatit si de a fi poet: „Cat despre poeti”, sa va spun si trasatura si starea lor obisnuita? „Pe ei ii urmeaza cei rataciti” de la calea adevarului, care merg pe calea ratacirii si pierzaniei. Poetii insisi s-au ratacit, iar pe ei ii urmeaza tot omul ratacit si stricat.

„Oare nu vezi ca ei ratacesc prin fiecare vale?” Din pricina ratacirii lor mari, trec de la un subiect desert la altul: uneori lauda, alteori defaima; uneori spun adevarul, alteori mint; uneori alcatuiesc poezie de dragoste, alteori satire; uneori arata bucurie, alteori intristare. Nu au statornicie si isi schimba repede starile.

„Si spun ceea ce nu fac.” Cuvintele si faptele lor nu se potrivesc. Cand il auzi pe poet rostind versuri gingase de iubire, il socotesti mistuit de dragoste, desi inima lui este goala de ea. Cand il auzi laudand ori defaimand, crezi ca spune adevarul, dar el minte. Uneori se lauda cu fapte pe care nu le-a facut, cu lucruri de la care nu s-a abtinut, cu o generozitate de care este departe ori cu un curaj care i-ar intrece pe cei mai viteji, desi el este dintre cei mai lasi.

Priveste daca aceasta descriere se potriveste Trimisului Muhammad, intelept si drept, urmat de orice om intelept si bine calauzit. El a urmat dreapta calauzire, s-a indepartat de calea pierzaniei, faptele sale nu se contraziceau, iar cuvintele nu-i contraziceau faptele. Nu poruncea decat binele si nu interzicea decat raul; cand vorbea spunea adevarul; cand poruncea ceva, era primul care il implinea; cand interzicea ceva, era primul care se indeparta de el.

Se potriveste purtarea lui cu purtarea poetilor ori se apropie macar de ea? Dimpotriva, el se deosebeste de ei din toate punctele de vedere. Binecuvantarea si pacea lui Allah fie asupra acestui Trimis desavarsit, celui mai ales dintre oamenii de seama, pentru totdeauna, in vecii vecilor! El nu era poet, vrajitor sau nebun; lui nu i se potriveste decat desavarsirea deplina.

Dupa aceasta descriere a poetilor, Allah i-a exceptat pe cei dintre ei care cred in Allah si in Trimisul Sau, savarsesc fapte drepte, Il pomenesc mult pe Allah si se apara prin poezie de dusmanii politeisti dupa ce acestia i-au nedreptatit. Poezia lor devine astfel o fapta dreapta si un rod al credintei: ii lauda pe credinciosi, ii apara impotriva politeistilor si necredinciosilor, sprijina Religia lui Allah, raspandeste stiinta folositoare si indeamna la purtari alese.

„In afara de cei care cred, savarsesc fapte drepte, Il pomenesc mult pe Allah si se apara dupa ce au fost nedreptatiti. Cei care fac nedreptate vor afla curand la ce intoarcere se vor intoarce”, atunci cand vor ajunge la locul opririi si socotelii, unde nicio fapta mica sau mare nu va ramane neinregistrata si fiecare drept va fi dat deplin. Toata lauda Ii apartine lui Allah, Domnul lumilor.