Al-Baqarah · 2:285–286

Versetele 285 si 286

S-a transmis in mod autentic de la Profet - pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa - ca celui care recita aceste doua versete in timpul noptii ii vor fi de ajuns, adica il vor feri de toate relele. Aceasta se datoreaza intelesurilor marete pe care le cuprind.³⁸

La inceputul acestei sure, Allah le-a poruncit oamenilor sa creada in toate temeliile credintei, spunand: „Spuneti: Noi credem in Allah si in ceea ce ne-a fost pogorat...” (al-Baqarah, 2:136). In acest verset, El a vestit ca Mesagerul - pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa - si credinciosii aflati impreuna cu el au crezut in aceste temelii marete, in toti Mesagerii si in toate Cartile. Ei nu au facut ceea ce au facut oamenii religiilor abatute, care au crezut in unii si nu au crezut in altii.

Alaturarea credinciosilor Mesagerului - pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa - si folosirea acelorasi cuvinte pentru a vorbi despre ei toti reprezinta o mare cinste pentru credinciosi. Versetul arata ca el - pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa - face parte din comunitatea careia i se adreseaza randuielile religiei si, asemenea ei, are datoria de a le implini pe deplin si ca i-a intrecut pe credinciosi, ba chiar pe toti Mesagerii, in implinirea credintei si a drepturilor ei.

Cuvintele „Ei spun: Am auzit si ne-am supus” reprezinta angajamentul general al credinciosilor fata de tot ceea ce Profetul - pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa - a adus din Carte si din Sunnah. Ei au ascultat, au primit cele auzite si s-au supus cu ascultare.

Aceasta cuprinde rugamintea lor smerita catre Allah de a-i ajuta sa implineasca cele primite si de a le ierta neajunsurile in implinirea indatoririlor si savarsirea lucrurilor interzise. Ei I s-au rugat, de asemenea, prin aceste cereri folositoare, iar Allah Preainaltul le-a raspuns prin cuvintele Profetului Sau - pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra sa - spunand: „Am facut aceasta.”³⁹

Aceste rugaciuni sunt primite cu certitudine pentru credinciosi in ansamblu si pentru fiecare dintre ei, daca in cazul sau nu exista o piedica. Allah i-a scutit de tragerea la raspundere pentru greseala si uitare, le-a usurat Legea Sa cat se poate de mult, nu a asezat asupra lor greutatile, poverile si lanturile pe care le-a asezat asupra celor dinaintea lor si nu i-a impovarat peste puterea lor. El i-a iertat, a avut mila de ei si i-a ajutat impotriva oamenilor necredinciosi.

Il rugam pe Allah Preainaltul, prin Numele si Insusirile Sale si prin binefacerea de a ne fi daruit statornicia in religia Sa, sa implineasca aceasta pentru noi, sa-Si indeplineasca fagaduinta facuta noua prin cuvintele Profetului Sau si sa indrepte starea credinciosilor.

Din aceasta se desprinde regula usurarii si a inlaturarii greutatii din toate treburile religiei. Se desprinde si regula trecerii cu vederea a uitarii si greselii in actele de adorare si in drepturile lui Allah Preainaltul.

La fel stau lucrurile si in privinta drepturilor fapturilor: pacatul si mustrarea sunt inlaturate. Insa obligatia despagubirii pentru pierderile pricinuite din greseala ori din uitare, fie ca este vorba despre vieti, fie despre averi, decurge din pricinuirea acelor pierderi fara drept, indiferent daca aceasta s-a produs din greseala, din uitare sau cu intentie.

Aici se incheie tafsirul Surei al-Baqarah. Lui Allah I se cuvin lauda si preamarirea, iar Allah sa reverse pacea si binecuvantarea asupra lui Muhammad.