Ai o întrebare despre acest pasaj?

Că Allah îl cunoaște în greutate pe cel care I s-a făcut cunoscut în vreme de tihnă este lămurit de întâmplarea celor trei oameni pe care noaptea i-a adăpostit într-o peșteră. O stâncă s-a rostogolit și le-a astupat intrarea, astfel încât nu mai puteau ieși. Au ajuns ca într-un mormânt, deși erau încă vii. Au vorbit între ei și au socotit că mijlocul prin care Allah îi va scăpa de necaz este să caute fapte drepte pe care le făcuseră pentru El în vreme de tihnă și să se roage lui Allah prin ele în greutatea în care se aflau. Unul s-a rugat prin bunătatea față de părinții săi; al doilea, prin faptul că părăsise adulterul deși îl putea săvârși; iar al treilea, prin păstrarea dreptului lucrătorului său și sporirea lui după ce acesta plecase fără să-l ia. Fiecare s-a rugat lui Allah printr-o faptă dreaptă făcută pentru El în vreme de tihnă. Allah Preaînaltul a îndepărtat stânca și ei au ieșit mergând.