‘Abdullah ibn Abi Aufa (Allah să-l aibă în mila Sa!) a relatat că Trimisul lui Allah (pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) a vestit-o pe Khadija (Allah să o aibă în mila Sa!) despre un palat în Rai, în care nu era nici larmă nici trudă. (Convenit)
Abu Musa al-Aș’ari (Allah să-l aibă în mila Sa!) a relatat că într-o zi și-a făcut abluțiunea la el acasă, după care a primit o hotărâre să se alăture Trimisului lui Allah (pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) și să-și petreacă întreaga zi cu el. El s-a dus la moschee și a întrebat despre el (despre Profet). Tovarășii săi i-au zis că acesta plecase undeva. El a spus: Am mers pe urma lui, întrebând despre el, până ce am ajuns la Bi’r Aris (o fântână într-o suburbie a Medinei). M-am așezat la ușă până ce el s-a ușurat și a făcut abluțiunea. Apoi am mers la el și l-am găsit stând pe ghizdurile fântânii, cu picioarele dezgolite până la genunchi, atârnându-i în fântână. L-am salutat și m-am întors la ușă ca și cămăraș. De îndată a venit Abu Bakr și a bătut la ușă. Eu am zis: Cine este? El a răspuns: Abu Bakr. Eu am spus: Așteaptă o clipită. Apoi m-am dus la Trimisul lui Allah (pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) și am zis: Trimis al lui Allah, Abu Bakr este la ușă și cere îngăduința să intre. El a zis: Lasă-l să intre și dă-i vești bune din Rai. Eu m-am întors și i-am zis lui Abu Bakr: Poți să intri și să știi că Trimisul lui Allah (pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) ți-a dat vești bune din Rai. Abu Bakr a intrat și s-a așezat la dreapta Trimisului lui Allah, atârnându-și picioarele în fântână, așa cum făcea și Trimisul lui Allah. Eu m-am întors la ușă și m-am așezat. Îl lăsasem acasă pe fratele meu care-și făcea abluțiunea și avea de gând să vină să mă vadă. Mi-am spus în gând: Dacă Allah îi vrea binele, îl va aduce aici. Cineva a bătut la ușă și eu am zis: Cine este? El a zis: ‘Umar ibn al- Khattab. Eu am zis: Așteaptă, te rog. Apoi m-am îndreptat către Trimisul lui Allah, l-am salutat și am zis: ‘Umar este la ușă și cere îngăduința ca să intre. El a zis: Lasă-l să intre și dă-i vești bune din Rai. M-am întors la ‘Umar și i-am zis: Am îngăduința și vești bune pentru tine de la Trimisul lui Allah, despre Rai. El a intrat și s-a așezat în stânga Trimisului lui Allah (pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) cu picioarele atârnate în fântână. M-am întors la ușă, m-am așezat și am gândit: Dacă Allah vrea binele fratelui meu, El îl va aduce aici. Cineva a bătut la ușă și eu am zis: Cine-i? El a zis: ‘Osman ibn ‘Affan. Eu am zis: Te rog, așteaptă. M-am îndreptat spre Trimisul lui Allah și l-am înștiințat despre sosirea lui. El a zis: Lasă-l să intre și dă-i vești bune din Rai, pe lângă nenorocirea pe care va trebui să o înfrunte. Eu am venit și am zis: Poți să intri, iar Trimisul lui Allah îți dă vești bune din Rai, precum și despre o nenorocire ce te va lovi. El a intrat și a văzut că, ghizdurile ce înconjurau fântâna erau ocupate complet. El a șezut de cealaltă parte. Sa’id ibn Musayyib a explicat: Ordinea în care ei se așezaseră arăta locul lor de îngropăciune. (Convenit) [Mormintele lui Abu Bakr și ‘Umar (Allah să-i aibă în mila Sa!) se află alături de cel al Profetului (pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!), iar mormântul lui ‘Osman este mai departe de mormintele lor].
Abu Huraira (Allah să-l aibă în mila Sa!) a relatat: Ședeam în compania Trimisului lui Allah (pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!), iar Abu Bakr și ‘Umar (Allah să-i aibă în mila Sa!) erau și ei acolo. Între timp, Trimisul lui Allah s-a ridicat și a plecat de lângă noi. Cum întârzia să se întoarcă, noi am început să ne îngrijorăm ca nu cumva să fi avut vreun necaz în absența noastră. Eu am fost primul care m-am îngrijorat și am plecat să-l caut; am ajuns la o grădină ce aparținea lui Banu Najjar (un neam dintre Ansari). Am făcut înconjurul grădinii, căutând o intrare, dar n-am găsit-o. Totuși am văzut un pârâiaș de apă ce se scurgea în grădină dintr-un puț de-afară. M-am subțiat ca o vulpe și m-am strecurat pe acolo și l-am găsit pe Trimisul lui Allah (pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!). El a zis: Tu ești, Abu Huraira? Eu am încuviințat. El a zis: Ce-i cu tine? Eu am răspuns: Erai printre noi, dar te-ai ridicat și ai plecat și ai întârziat cam mult. Ne-a fost teamă că ai fost atacat de vreun dușman când noi nu eram cu tine și ne-am speriat. Eu m-am speriat primul. Atunci, am ajuns la această grădină, m-am strecurat înăuntru ca o vulpe și oamenii aceștia m-au urmat. El (Profetul) m-a chemat pe nume și mi-a dat sandalele lui, apoi a zis: Ia sandalele acestea ale mele și dacă întâlnești pe cineva afară din grădina asta, care mărturisește că nu este alt Dumnezeu afară de Allah, fiind sigur în inima sa, bucură-l cu înștiințarea că va merge în Rai. (Muslim)
Ibn Șamasa (Allah să-l aibă în mila Sa!) a relatat: L-am vizitat pe ‘Amr ibn al-’As când era pe patul de moarte. El a plâns vreme îndelungată și s-a întors cu fața către perete. Fiul lui a zis: Tată, nu ți-a dat Trimisul lui Allah aceată veste bună? Nu ți-a spus despre bucuria ce te așteaptă? Atunci el și-a întors fața către noi și a zis: Cel mai bun lucru pe care poți să te sprijini este afirmația: Doar lui Allah i se cuvine lauda, iar Muhammad este Trimisul lui Allah (pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!). Eu am trecut prin trei stări. Îmi aduc aminte când nu uram pe altcineva mai mult decât pe Trimisul lui Allah și nu aveam altă dorință mai puternică decât să-l dobor și să-l ucid. Dacă muream în starea aceea, aș fi fost negreșit unul dintre locuitori Iadului. Apoi Allah mi-a insuflat dragostea de Islam în inimă și eu am mers la Trimisul lui Allah și i-am zis: Întinde-ți mâna dreaptă ca să fac legământ de supunere cu tine. El și-a întins mâna, dar eu am retras-o pe-a mea. El a zis: Ce se-ntâmplă ‘Amr? Eu am spus: Aș vrea să pun niște condiții. El a întrebat: Ce condiții vrei să pui? Eu am răspuns: Să mi se dăruiască iertarea. El a spus: Nu știi că Islamul șterge tot ceea ce a fost înainte de el (păcatele dinainte)? Da, migrația șterge toate păcatele dinainte; și Pelerinajul șterge toate păcatele dinainte. După aceea, nimeni nu mi-a fost mai scump decât Trimisul lui Allah (pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) și nimeni nu a fost mai minunat decât el în ochii mei. Atât de strălucitor era în splendoarea lui că n-am îndrăznit să-l privesc în față nici o clipită. Dacă aș fi murit în starea asta, aș fi putut spera să fiu unul dintre locuitorii Raiului. De-atunci încolo am avut multe îndatoriri, în lumina cărora nu știu ce mă așteaptă. Dacă mor, să nu mă jelească nimeni și nici un foc să nu-mi însoțească năsălia. Când mă îngropați, să aruncați pământul cu blândețe asupra mea și să rămâneți lângă mormântul meu cât se taie o cămilă și i se împarte carnea, ca să mă pot bucura de apropierea voastră și în prezența voastră să descopăr ce răspuns pot să dau Trimișilor (îngerilor) lui Allah. (Muslim)