'Abdullah ibn 'Umar (Allah să-l aibă în mila Sa!) relatează că el l-a auzit pe Trimisul lui Allah (pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) spunând: Cea mai plăcută dovadă de bunătate este ca o persoană să trateze cu bunăvoință pe cei iubiți de tatăl său. (Muslim)
Ibn Dinar (Allah să-l aibă în mila Sa!) relatează că un arab al deșertului l-a întâlnit pe 'Abdullah ibn 'Umar (Allah să-l aibă în mila Sa!) în drum spre Mekka. 'Abdullah l-a salutat și l-a urcat pe măgarul pe care călărise el și i-a dăruit turbanul ce-l avea pe cap. Ibn Dinar (Allah să-l aibă în mila Sa!) a relatat (mai departe): Noi am zis: Allah să te binecuvânteze, aceștia sunt arabi ai deșertului și se mulțumesc chiar și cu puține (lucruri). La care 'Abdullah a zis: Tatăl său a fost iubit mult de către 'Umar ibn Khattab (Allah să-l aibă în mila Sa!) și l-am auzit pe Trimisul lui Allah spunând: Cea mai plăcută dovadă de bunătate din partea unui fiu este să-i trateze cu blândețe pe cei iubiți de tatăl său. (Muslim)
'Abdullah ibn Dinar (Allah să-l aibă în mila Sa!) relatează că atunci când 'Abdulllah ibn 'Umar a pornit către Mekka, a dus cu el un măgar pe care-l folosea ca alternativă când îl cuprindea oboseala călătoriei călare pe cămilă și avea un turban pe care-l purta legat în jurul capului. Într-o zi, în vreme ce călătorea pe măgar, pe lângă el s-a întâmplat să treacă un arab al deșertului. El ('Abdullah ibn 'Umar) a zis: Nu ești tu cutare și cutare? El a răspuns: Da. Atunci el i-a dat măgarul său și a zis: călărește-l, și leagă-ți turbanul în jurul capului. Câțiva dintre tovarășii lui au zis: Să te ierte Allah, ai dat acestui arab al deșertului măgarul pe care-ți plăcea să călărești de distracție și turbanul pe care-l purtai legat în jurul capului. La care el a zis: Adevărat vă spun, l-am auzit pe Trimisul lui Allah zicând: Cea mai minunată dovadă de bunătate este comportamentul blând al unei persoane față de cei iubiți de tatăl său, după moartea lui și tatăl acestui om a fost un prieten de-al lui 'Umar (Allah să-l aibă în mila Sa!). (Muslim)
Abi Osaid Malik ibn Rabi'a al Sa'di (Allah să-l aibă în mila Sa!) a relatat: Ne aflam în apropierea Trimisului lui Allah când a venit la el un om din Bani Salama și a întrebat: O, Trimis al lui Allah! mai există vreun semn de supunere pe care să-l arăt față de părinții mei, după moartea lor? Da, a răspuns el, să te rogi pentru ei, să le împlinești dorințele după moartea lor, să păstrezi legăturile cu cei care nu sunt legați de tine decât prin ei și să le respecți prietenii. (Abu Dawud)
Umm al mo'minin 'A'ișa (Allah să o aibă în mila Sa!) relata: Nu am simțit gelozie față de nici una dintre nevestele Profetului (pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) așa cum am simțit față de Khadija (Allah să o aibă în mila Sa!), deși n-o văzusem, dar Profetul o pomenea foarte des, și oricând tăia o oaie, lua bucățile și le trimitea prietenelor Khadijei. Dacă eu îi spuneam uneori: (O tratezi pe Khadija în așa fel) de parcă nu mai este nici o femeie pe pământ în afară de Khadija (Allah să o aibă în mila Sa!), el spunea: era așa și așa, iar de la ea am avut copii. (Bukhari și Muslim) O altă versiune este: El tăia câte o capră și trimitea carnea prietenelor Khadijei (Allah să o aibă în mila Sa!), oricând avea posibilitatea. O altă versiune este: Când se tăia o capră, el avea obiceiul să spună: Trimiteți niște carne și la prietenele Khadijei. Odată, Hala bint Khuwailad, sora Khadijei (Allah să o aibă în mila Sa!), a cerut îngăduința Trimisului lui Allah (pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) să intre. El a recunoscut-o și și-a adus aminte de felul Khadijei și a fost adânc mișcat. El a zis: O, Allah, să fie Hala bint Khuwailad. (Convenit)
Anas ibn Malik (Allah să-l aibă în mila Sa!) relata: Am pornit împreună cu Jarir ibn 'Abdullah al-Bajali într-o călătorie și el mă slujea. Eu i-am spus: Nu face asta. La care, el a zis: I-am văzut pe Ansar făcând acest lucru cu Trimisul lui Allah (pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!). Și atunci am jurat pe Allah că oricând voi însoți pe vreunul din Ansar, îl voi sluji. (Convenit)