Un citat, cu sursa lui.

Răspuns: Dacă un călător dorește să plece de la popas înainte ca soarele să treacă de amiază, îi este prescris să reunească Ẓuhr cu ʿAṣr prin amânare la timpul celui de-al doilea. Dar, dacă pleacă după ce soarele a trecut de amiază, mai bine este să reunească Ẓuhr cu ʿAṣr prin devansare la timpul celui dintâi. Aceeași rânduială se aplică pentru Maghrib și ʿIshāʾ: dacă pleacă înainte de apus, amână Maghrib până la ʿIshāʾ și le reunește la timpul celui de-al doilea; dacă pleacă după apus, aduce ʿIshāʾ înainte, la apus, și le împlinește pe amândouă prin reunire la timpul celui dintâi. Aceasta este Sunnah sa — binecuvântarea și pacea fie asupra lui — în cele pe care le-am amintit. Dacă însă se află la un popas, poate alege: să le reunească prin amânare la timpul celei de-a doua ori prin devansare la timpul celei dintâi. Mai bine pentru el este să împlinească fiecare rugăciune la timpul ei, așa cum a făcut Profetul ﷺ la Minā în Pelerinajul de Adio, unde împlinea fiecare rugăciune. Reunirea nu este însă o problemă, fiindcă el ﷺ a reunit în expediția de la Tabūk în timp ce se afla la un popas. La fel, bolnavul face ceea ce îi este mai ușor: reunește prin devansare sau prin amânare. Dacă nu întâmpină o greutate care să-l îndemne la reunire, împlinește fiecare rugăciune la timpul ei; aceasta este mai bine pentru el. Dacă totuși le reunește, nu este nicio problemă.