Cunoașterea se dă mai departe
Un citat, cu sursa lui.
Pregătește un card pentru Instagram, Facebook sau WhatsApp. Fiecare export include cartea și ediția, iar descrierea păstrează legătura către context și note.
Pregătește cardul
Cuvintele provin din pasajul selectat. Pasajele lungi continuă pe mai multe carduri, în aceeași ordine. Copiază și sursa pentru descrierea postării.
Export la rezoluția originală, cu referința ediției inclusă.
Se pregătește previzualizarea. Dacă textul depășește formatul ales, selectează Story.
Din ediția publicată
Întrebări și răspunsuri despre credință
Ṣāliḥ ibn Fawzān al-Fawzān
Ediția I · Institutul Tawhid · România · 2026 · Întrebări și răspunsuri despre credință
Întrebare: Ce se spune despre cel care susține că afirmația: „Acela care abandonează cu desăvârșire faptele văzute — ceea ce unii învățați numesc totalitatea faptelor — este necredincios” ar fi fost susținută de una dintre grupările murjiʾite?[15]
[15] Șeicul Islamului, Allah să aibă milă de el, a spus în al-Īmān al-awsaṭ, p. 566: „Acest subiect trebuie cercetat cu luare-aminte. Celui care cunoaște legătura dintre cele văzute și cele lăuntrice îi dispare îndoiala în această privință. Să știi că juriștii care au spus că, dacă omul recunoaște obligația rugăciunii, dar refuză să o împlinească, nu este ucis sau este ucis rămânând musulman, au fost atinși de îndoiala care i-a atins pe murjiʾiți și pe jahmiți și pe cei care susțin că voința hotărâtă, împreună cu puterea deplină de a împlini fapta, poate rămâne fără nicio faptă. De aceea, juriștii care refuzau uciderea unui asemenea om și-au întemeiat poziția pe ceea ce spuneau despre credință: că faptele nu fac parte din ea. S-a arătat mai înainte că totalitatea faptelor decurge în mod necesar din credința inimii și că este imposibil să existe credința deplină a inimii fără nimic dintre faptele văzute, fie că acestea din urmă sunt socotite o urmare necesară a credinței, fie o parte a ei.”