وعن أبي نجيح عمرو بن عبسة -بفتح العين والباء- السلمي، رضي الله عنه ، قال: كنت وأنا في الجاهلية أظن أن الناس على ضلالة، وأنهم ليسوا على شئ، وهم يعبدون الأوثان، فسمعت برجل بمكة يخبر أخباراً، فقعدت على راحلتى، فقدمت عليه، فإذا رسول الله ، صلى الله عليه وسلم مستخفياً، جرءاء عليه قومه ، فتلطف حتى دخلت عليه بمكة، فقلت له : ما أنت؟ قال: "أنا نبي" قلت: وما نبي ؟ قال: "أرسلني الله" قلت: وبأي شئ أرسك؟ قال "أرسلني بصلة الأرحام، وكسر الأوثان وأن يوحد الله لا يشرك به شئ: قلت: فمن معك على هذا؟ قال: "حر وعبد" ومعه يومئذ أبو بكر وبلال، رضي الله عنهما، قلت: إني متبعك، قال: "إنك لن تستطيع ذلك يومك هذا، ألا ترى حالي وحال الناس؟ ولكن ارجع إلى أهلك فإذا سمعت بي قد ظهرت فأتني" قال: فذهبت إلى أهلي وقدم رسول الله صلى الله عليه وسلم، المدينة، وكنت في أهلي، فجعلت أتخبر الأخبار، واسأل الناس حين قدم المدينة حتى قدم نفر من أهلي المدينة، فقلت: ما فعل هذا الرجل الذي قدم المدينة؟ فقالوا: الناس إليه سراع، وقد أراد قومه قتله، فلم يستطيعوا ذلك، فقدمت المدينة، فدخلت عليه، فقلت: يا رسول الله أتعرفني؟ قال: "نعم أنتالذي لقيتني بمكة" قال: فقلت يا رسول الله أخبرني عما علمك الله وأجهله، أخبرنى عن الصلاة؟ قال :” صل صلاة الصبح، ثم أقصر عن الصلاة حتى ترتفع الشمس قيد رمح، فإنه تطلع حين تطلع بين قرني شيطان، وحينئذ يسجد لها الكفار، ثم صل فإن الصلاة مشهودة محضورة حتى يستقل الظل بالرمح، ثم أقصر عن الصلاة، فإنه حينئذ تسجر جهنم؛ فإذا أقبل الفيء فصل؛ فإن الصلاة مشهودة محضورة حتى تصلي العصر، ثم اقصر عن الصلاة حتى تغرب الشمس ، فإنها تغرب بين قرني شيطان، وحينئذ يسجد لها الكفار" قال: فقلت: يا نبى الله ؛ فالوضوء حدثنى عنه؟ فقال: "ما منكم رجل يقرب وضوءه، فيتمضمض ويستنشق فينتثر، إلا خرت خطايا وجهه وفيه وخياشيمه، ثم إذا غسل وجهه كما أمره الله ، إلا خرت خطايا وجهه من أطراف لحيته مع الماء، ثم يغسل يديه إلى المرفقين، إلا خرت خطايا يديه من أنامله مع الماء ثم يمسح رأسه، إلا خرت خطايا يديه من أنامله مع الماء، ثم يغسل يديه إلى المرفقين ، إلاخرت خطايا يديه من أنامله مع الماء، ثم يمسح رأسه، إلا خرت خطايا رأسه من أطراف شعره مع الماء، ثم يغسل قديمه إلى الكعبين إلا خرت خطايا رجليه من أنامله مع الماء، فإن هو قام فصلى، فحمد الله تعالى، وأثنى عليه ومجده بالذي هو له أهل ، وفرغ قلبه لله تعالى، إلا انصرف من خطيئته كهيئته يوم ولدته أمه".
فحدث عمرو بن عبسة بهذا الحديث أبا أمامة صاحب رسول الله، فقال له أبو أمامة: يا عمرو بن عبسة، انظر ما تقول! في مقام واحد يعطى هذا الرجل؟ فقال عمرو: يا أبا أمامة لقد كبرت سني، ورق عظمي ، واقترب أجلي، وما بي حاجة أن أكذب على الله تعالى، ولا على رسول الله، صلى الله عليه وسلم، لو لم اسمعه من رسول الله، صلى الله عليه وسلم إلا مرة أو مرتين أو ثلاثاً، حتى عد سبع مرات، ماحدثت أبداً به، ولكني سمعته أكثر من ذلك ((رواه مسلم)).
În perioada Jahiliyyah, obișnuiam să cred că oamenii care adorau idolii erau rătăciți și nu urmau religia adevărată. Apoi am auzit despre un om din Makkah care propovăduia un mesaj. Am încălecat cămila și am mers la el. Am aflat că Trimisul lui Allah ﷺ se ținea ascuns din cauza persecuției poporului său. Am intrat pe furiș în Makkah, iar când l-am întâlnit, l-am întrebat: „Cine ești?” El ﷺ a spus: „Sunt Profet.” Am întrebat: „Ce este un Profet?” El a spus: „Allah m-a trimis.” Am întrebat: „Cu ce te-a trimis?” El a spus: „M-a trimis să întăresc legăturile de rudenie, să distrug idolii, astfel încât Allah Singur să fie adorat și nimic să nu-I fie asociat.” Am întrebat: „Cine te-a urmat în aceasta?” El a spus: „Un om liber și un sclav.” În acel timp, doar Abu Bakr și Bilal رضي الله عنهما erau cu el. Am spus: „Te voi urma.” El ﷺ a spus: „Nu poți face aceasta acum. Nu vezi situația mea și situația oamenilor? Întoarce-te la poporul tău, iar când auzi că treaba mea a biruit, vino la mine.” M-am întors la poporul meu, iar în timp ce eram cu ei, Trimisul lui Allah ﷺ a emigrat la Al-Madinah. Am continuat să întreb oamenii despre el până când unii dintre ai mei au vizitat Al-Madinah. Când s-au întors, i-am întrebat: „Cum se descurcă omul care a ajuns la Al-Madinah?” Ei au spus: „Oamenii se grăbesc spre el. Propriul lui popor a plănuit să-l ucidă, dar nu a reușit.” Apoi am mers la Al-Madinah, am venit la el și am spus: „O, Trimis al lui Allah, mă recunoști?” El ﷺ a spus: „Da, tu ești cel care m-a întâlnit în Makkah.” Am spus: „O, Trimis al lui Allah, spune-mi din ceea ce Allah te-a învățat și eu nu știu. Spune-mi mai întâi despre rugăciune.” El ﷺ a răspuns: „Împlinește rugăciunea Fajr, apoi oprește-te din rugăciune până când soarele se ridică la înălțimea unei sulițe, căci atunci când răsare, răsare între coarnele diavolului, iar necredincioșii se prosternează înaintea lui în acel timp. Apoi roagă-te, căci rugăciunea este mărturisită și îngerii sunt prezenți la ea, până când umbra devine egală cu lungimea obiectului; apoi oprește-te din rugăciune, căci atunci Jahannam este încins. Apoi roagă-te când umbra devine mai lungă, căci rugăciunea este mărturisită și îngerii sunt prezenți la ea, până când faci rugăciunea ‘Asr; apoi oprește-te din rugăciune până când apune soarele, căci el apune între coarnele diavolului. În acel timp, necredincioșii se prosternează înaintea lui.” Apoi i-am cerut Trimisului lui Allah să-mi vorbească despre wudu’, iar el ﷺ a spus: „Când o persoană începe wudu’ și își spală gura și nasul, păcatele feței, gurii și nărilor sale sunt spălate. Apoi, când își spală fața așa cum a poruncit Allah, păcatele feței sale sunt spălate cu apa de pe marginile bărbii. Apoi, când își spală mâinile până la coate, păcatele mâinilor sale sunt spălate prin degete odată cu apa. Apoi își trece mâinile ude peste cap, iar păcatele capului sunt spălate prin vârfurile părului odată cu apa. Apoi își spală picioarele până la glezne, iar păcatele picioarelor sale sunt spălate prin degete odată cu apa. Apoi, dacă se ridică pentru rugăciune, Îl laudă pe Allah, Îl preamărește, Îi proclamă măreția așa cum I se cuvine și își dedică inima în întregime lui Allah, iese fără păcat, asemenea zilei în care l-a născut mama sa.” Când ‘Amr ibn ‘Abasah رضي الله عنه i-a relatat acest hadith lui Abu Umamah رضي الله عنه, un Companion al Profetului ﷺ, acesta i-a spus: „Ai grijă ce spui, o, ‘Amr ibn ‘Abasah! Un om primește toate acestea dintr-odată?” ‘Amr رضي الله عنه a răspuns: „O, Abu Umamah, am ajuns la bătrânețe, oasele mi s-au uscat, moartea mea se apropie și nu am nevoie să mint despre Allah și Trimisul Său ﷺ. Dacă nu aș fi auzit aceasta de la Trimisul lui Allah o dată, de două ori, de trei ori”, și a numărat până la șapte, „nu aș fi relatat-o niciodată. Cu adevărat, am auzit-o de multe ori.”