Înapoi la Capitole
20Secțiunea 20

Da‘wah și binele

Traducere HadeethEnc
Hadith-ul 1

عن عُبَادَةَ بن الصَّامتِ رضي الله عنه قال: بَايَعْنَا رسولَ اللهِ صلى الله عليه وسلم على السَّمْعِ وَالطَّاعَةِ فِي الْعُسْرِ وَالْيُسْرِ، وَالْمَنْشَطِ وَالْمَكْرَهِ، وعلى أَثَرَةٍ علينا، وعلى أَلَّا نُنَازِعَ الْأَمْرَ أهلَه، وعلى أَنْ نَقُولَ بِالْحَقِّ أينما كُنَّا، لا نَخَافُ في الله لَوْمَةَ لَائِمٍ.

‘Ubadah ibn as-Samit (Allah să fie mulțumit de el) a relatat: Noi am jurat credință Mesagerului lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) să ascultăm și să ne supunem față de el, atât în vremuri de încercare, cât și în cele de liniște, atât în cele în care suntem entuziasmați să le dăm curs, cât și în cele de la care simțim reținere; să rămânem răbdători și să suportăm dacă suntem nedreptățiți, să nu ne ridicăm în lupta pentru putere împotriva celor ce dețin autoritatea; și să spunem adevărul în orice împrejurare, fără a ne teme de reproșul cuiva în cele cărora le dăm curs pe calea lui Allah.

Explicație

Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) a luat un jurământ de credință de la Companionii săi privind supunerea față de conducători lor ce dețin autoritatea, atât în ceea ce este ușor, cât și în ceea ce este greu, în bogăție și în sărăcie, și indiferent dacă ordinele acestora le sunt sau nu plăcute. Și chiar dacă uneori conducătorii se favorizează pe ei înșiși în detrimentul celor aflați sub stăpânirea lor, cu privire la distribuirea fondurile publice, a pozițiilor deținute și altele asemenea lor, ei ar trebui să arate ascultare față de aceștia și să li se supună în ceea ce este bun și să nu se revolte împotriva lor. Aceasta pentru că tulburările și stricăciunile care ar rezulta din lupta împotriva lor sunt mai grave decât corupția cauzată de opresiunea lor. Printre lucrurile asupra cărora au jurat credință se află și spunerea adevărului în orice circumstanțe, cu sinceritate față de Allah și fără a se teme de cei care îi mustră pentru aceasta.

Referință: Narat de Bukhari și MuslimGrad: Sahih (hadis autentic)Sursa traducerii: HadeethEnc.comLink sursă: HadeethEnc
Hadith-ul 2

عَنْ أُمِّ سَلَمَةَ أُمِّ المُؤمنين رضي الله عنها: أَنَّ رَسُولَ اللهِ صلى الله عليه وسلم قَالَ: «سَتَكُونُ أُمَرَاءُ فَتَعْرِفُونَ وَتُنْكِرُونَ، فَمَنْ عَرَفَ بَرِئَ، وَمَنْ أَنْكَرَ سَلِمَ، وَلَكِنْ مَنْ رَضِيَ وَتَابَعَ» قَالُوا: أَفَلَا نُقَاتِلُهُمْ؟ قَالَ: «لَا، مَا صَلَّوْا».

Umm Salamah, ”Mama drepcredincioșilor” (Allah să fie mulțumit de ea) a spus că Mesagerul lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) a spus: „(În viitor) vor fi Amiri (conducători) a căror fapte bune vă vor plăcea și a căror fapte rele le veți detesta. Cel care va înțelege că faptele lor sunt rele va fi absolvit de vină. Cel care va detesta faptele lor rele va fi de asemenea salvat. Dar cel care va aproba faptele lor rele și le va imita, va fi ruinat. Oamenii au întrebat: Nu ar trebui să ne luptăm cu ei? El a spus: Nu, atâta timp cât ei stabilesc Rugăciunea.”

Explicație

Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) ne-a spus că vor fi instituiți deasupra noastră amiri (conducători), iar noi le vom accepta unele fapte ce sunt în conformitate cu Legea Islamică și le vom nega unele fapte ce sunt împotriva Legii Islamice. Cel care detestă răul (păcatul) în inima sa și nu îl poate opri este absolvit de păcatul ipocriziei. Cel care poate opri un rău, un păcat cu mâna sa sau cu gura sa, atunci este absolvit de păcatul participării la acel rău. Dar cel care este mulțumit de faptele lor rele și le urmează, va fi dintre cei pierduți. Apoi l-au întrebat pe Profet (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa): Nu ar trebui să ne luptăm cu conducătorii care fac astfel de lucruri? El (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) le-a interzis acest lucru și a spus: Nu, atât timp cât ei îndeplinesc Rugăciunea.

Referință: Narat de MuslimGrad: Sahih (hadis autentic)Sursa traducerii: HadeethEnc.comLink sursă: HadeethEnc
Hadith-ul 3

عن أبي موسى الأشعري رضي الله عنه قال: قال رسول الله صلى الله عليه وسلم: «إِذَا مَرِضَ الْعَبْدُ أَوْ سَافَرَ كُتِبَ لَهُ مِثْلُ مَا كَانَ يَعْمَلُ مُقِيمًا صَحِيحًا».

Abu Musa Al-Aș‘ari (Allah să fie mulțumit de el) a relatat că Mesagerul lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) a spus: „Dacă o persoană se îmbolnăvește sau călătorește, acesteia îi vor fi atribuite toate faptele bune pe care obișnuia să le facă în timp ce era rezident și sănătos.”

Explicație

Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) ne înștiințează cu privire la binecuvântările și îndurarea lui Allah și la faptul că musulmanul, dacă obișnuia să împlinească fapte bune în vreme ce era sănătos și se afla în locul lui de rezidență, apoi s-a îmbolnăvit și nu a mai putut să le împlinească sau pentru că a fost ocupat cu o călătorie sau pentru orice alt motiv, acestuia îi este consemnată o răsplată deplină, la fel cum el ar fi împlinit acele fapte, în vreme ce era sănătos, la casa lui.

Referință: Narat de BukhariGrad: Sahih (hadis autentic)Sursa traducerii: HadeethEnc.comLink sursă: HadeethEnc
Hadith-ul 4

عن تميم الداري رضي الله عنه أن النبي صلى الله عليه وسلم قال: «الدِّينُ النَّصِيحَةُ» قُلْنَا: لِمَنْ؟ قَالَ: «لِلهِ وَلِكِتَابِهِ وَلِرَسُولِهِ وَلِأَئِمَّةِ الْمُسْلِمِينَ وَعَامَّتِهِمْ».

Tamim Ad-Dari (Allah să fie mulțumit de el) a relatat că Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) a spus: «Religia este „Nasihah” (sfătuire și sinceritate).» Noi (companionii) am spus: „Pentru cine?” A răspuns: „Pentru Allah, pentru Cartea Sa, pentru Mesagerul Său, pentru conducătorii musulmani și pentru oamenii de rând.”

Explicație

Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) ne înștiințează că religia este clădită pe devoțiune și sinceritate, pentru a putea fi împlinită așa cum a Poruncit-o Allah, într-o manieră deplină, fără lipsuri sau înșelăciune. Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) a fost întrebat: Față de cine trebuie arătată devoțiunea și sinceritatea? Iar el a spus: În primul rând: Siceritatea arătată față de Allah Preaslăvitul și Preaînaltul, prin devotarea faptelor împlinite numai Lui, fără a Îi face niciun asociat. De asemenea, aceasta presupune credința în Suveranitatea și Divinitatea Sa, precum și în Preafrumoasele Sale Nume și Atribute; și, totodată, venerarea Poruncilor Sale și chemarea oamenilor la Credința cea Dreaptă numai în El. În al doilea rând: Sinceritatea arătată față de Cartea Sa - Nobilul Coran, prin credința în faptul că acesta este Cuvântul Său și ultima Scriptură revelată, care a abrogat toate Legile divine trimise mai înainte de el. Totodată, trebuie să arătăm respect și venerație față de acesta și să îl recităm în modul în care se cuvine, să acționăm conform versetelor sale clar definite și să le acceptăm pe cele care ne apar incerte, protejându-l de interpretările greșite care tind să îl distorsioneze, luând în considerare învățăturile și avertizările sale, răspândind știința sa și chemând oamenii la acesta. În al treilea rând: Sinceritatea arătată față de Mesagerul Său - Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa), prin credința în acesta ca fiind ultimul Mesager trimis de Unicul Dumnezeu, credința în cele cu care el a venit, împlinirea celor poruncite de către el și abținerea de la cele pe care el le-a oprit, adorarea lui Allah doar în modalitatea adusă de Profet, precum și cinstirea și respectarea sa. Totodată, trebuie să ducem mai departe Mesajul său, să răspândim Legea adusă de el și să respingem acuzațiile care îi sunt aduse pe nedrept. În al patrulea rând: Sinceritatea trebuie să fie arătată față de conducătorii musulmanilor, prin susținerea lor în ceea ce este bun și drept, reținerea de la a lupta împotriva lor și ascultarea și urmarea lor întru supunere față de Allah. În al cincilea rând: Sinceritatea trebuie manifestată față de musulmani, prin tratarea lor cu bunătate, chemarea lor la Calea lui Allah, îndepărtarea de ei a orice le-ar putea fi dăunător, dorindu-le doar ceea ce este mai bun și într-ajutorându-te cu aceștia și cooperând în tot ceea ce este bun și drept și pios.

Referință: Narat de MuslimGrad: Sahih (hadis autentic)Sursa traducerii: HadeethEnc.comLink sursă: HadeethEnc
Hadith-ul 5

عن عائشة رضي الله عنها قالت: سمعتُ من رسول الله صلى الله عليه وسلم يقول في بيتي هذا: «اللَّهُمَّ مَنْ وَلِيَ مِنْ أَمْرِ أُمَّتِي شَيْئًا فَشَقَّ عَلَيْهِمْ فَاشْقُقْ عَلَيْهِ، وَمَنْ وَلِيَ مِنْ أَمْرِ أُمَّتِي شَيْئًا فَرَفَقَ بِهِمْ فَارْفُقْ بِهِ».

’Aișah (Allah să fie mulțumit de ea) a relatat că l-a auzit pe Profet (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) spunând, în timp ce se afla la ea acasă: „O, Allah, tratează-i cu asprime pe aceia care au autoritate asupra Națiunii mele și îi tratează pe ei cu asprime, și arată blândețe față de cei care au autoritate asupra Națiunii mele și arată blândețe față de ei."

Explicație

„Trimisul lui Allah (Pace și binecuvântarea lui Allah să fie asupra sa) s-a rugat împotriva oricui are autoritatea asupra anumitor chestiuni care îi privesc pe musulmani, fie că sunt minore sau majore, publice sau private, și care îi pune pe aceștia în dificultate și nu îi tratează cu blândețe, ca Allah Atotputernicul să îl răsplătească pe măsura acțiunilor sale: punându-l în dificultate." Tot astfel, el s-a rugat pentru oricine are autoritate asupra musulmanilor și îi tratează cu blândețe și le face lucrurile ușoare ca Allah să-l trateze cu blândețe și să-i facă lucrurile ușoare."

Referință: Narat de MuslimGrad: Sahih (hadis autentic)Sursa traducerii: HadeethEnc.comLink sursă: HadeethEnc
Hadith-ul 6

عن مَعقِلِ بن يَسار المُزَنِيّ رضي الله عنه قال: إني سمعت رسول الله صلى الله عليه وسلم يقول: «مَا مِنْ عَبْدٍ يَسْتَرْعِيهِ اللهُ رَعِيَّةً، يَمُوتُ يَوْمَ يَمُوتُ وَهُوَ غَاشٌّ لِرَعِيَّتِهِ، إِلَّا حَرَّمَ اللهُ عَلَيْهِ الْجَنَّةَ».

Ma‘qil ibn Yasar Al-Muzany (Allah să fie mulțumit de el) a relatat că l-a auzit pe Mesagerul lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) spunând: Nimeni nu este pus de către Allah într-o poziție de autoritate și moare în vreme ce el îi înșală pe cei aflați sub autoritatea sa, fără ca Allah să îi interzică Paradisul.

Explicație

Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) ne înștiințează că oricine a fost instituit de către Allah Preaînaltul cu o autoritate, fie publică, precum conducătorul, fie privată, precum bărbatul sau femeia în propria casa, și neglijează drepturile celor aflați sub autoritatea sa, îi înșală sau îi minte, privându-i de drepturile lor laice și religioase, merită să primească această pedeapsă severă.

Referință: Narat de Bukhari și MuslimGrad: Sahih (hadis autentic)Sursa traducerii: HadeethEnc.comLink sursă: HadeethEnc
Hadith-ul 7

عن أبي هريرة رضي الله عنه عن النبي صلى الله عليه وسلم أنه قال: «مَنْ ‌خَرَجَ ‌مِنَ ‌الطَّاعَةِ، وَفَارَقَ الْجَمَاعَةَ فَمَاتَ، مَاتَ مِيتَةً جَاهِلِيَّةً، وَمَنْ قَاتَلَ تَحْتَ رَايَةٍ عِمِّيَّةٍ، يَغْضَبُ لِعَصَبَةٍ، أَوْ يَدْعُو إِلَى عَصَبَةٍ، أَوْ يَنْصُرُ عَصَبَةً، فَقُتِلَ، فَقِتْلَةٌ جَاهِلِيَّةٌ، وَمَنْ خَرَجَ عَلَى أُمَّتِي، يَضْرِبُ بَرَّهَا وَفَاجِرَهَا، وَلَا يَتَحَاشَى مِنْ مُؤْمِنِهَا، وَلَا يَفِي لِذِي عَهْدٍ عَهْدَهُ، فَلَيْسَ مِنِّي وَلَسْتُ مِنْهُ».

Abu Hurairah (Allah să fie mulțumit de el) a relatat că Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) a spus: „Cel care a părăsit supunerea și conformarea (față de conducătorul de drept) și s-a izolat de comunitate (islamică unitară, renegând-o) și a murit astfel, moartea lui a fost asemenea celor din Jahilyyah (perioada preislamică). Cel care luptă sub un stindard orb, ridicat în virtutea prestigiului neamului său, chemând la luptă în virtutea tribalismului său sau pentru păstrarea mândriei poporului său și este ucis, uciderea lui este asemenea celei din Jahilyyah. Cel care se revoltă împotriva Națiunii mele, ucigându-i atât pe cei drepți cât și pe cei nelegiuți dintre ei, neprotejându-i pe cei dreptcredincioși dintre ei și neîmplinind legământul față de cei cu care l-au încheiat, el (nu este dintre urmașii mei și) nu îmi aparține.”

Explicație

Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) evidențiază faptul că acela care iese de sub supunerea față de conducătorul său de drept și se detașează de comunitatea islamică reunită sub acordarea respectului și supunerii față de conducător și a murit în această situație, în segregare și disobediență, el a murit în situația oamenilor din Jahilyya, care nu se supuneau conducătorului lor și nici nu se afiliau unei comunități unitare, ci dimpotrivă, erau segregați în grupuri și triburi care luptau unii împotriva altora. De asemenea, Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) a înștiințat că acela care luptă sub un steag și pentru o cauză în care nu deosebește ceea ce este drept de ceea ce este nedrept, mâniindu-se doar cu scopul de a fi părtinitor poporului sau tribului său, ci nu pentru susținerea religiei și a adevărului, și luptă pentru fanatism fără a avea o înțelegere dreaptă și fără a deține știința; dacă el a fost ucis în această situație, uciderea sa este ca și cum ar fi fost ucis în perioada de Jahilyya, adică în ignoranță. Și că acela care s-a revoltat împotriva Națiunii Profetului (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa), lovind pe cel drept și pe cel nelegiuit dintre aceștia, fără a îi păsa de cele cărora le dă curs și fără a se teme de pedeapsa atrasă asupra sa prin uciderea celor dreptcredincioși dintre ei, și nici nu respectă legămintele încheiate cu unii dintre necredincioși și nici cu cei ce dețin autoritatea, ci le încalcă cu bună știință, comite un păcat major pentru care merită să fie avertizat cu cea mai cruntă pedeapsă.

Referință: Narat de MuslimGrad: Sahih (hadis autentic)Sursa traducerii: HadeethEnc.comLink sursă: HadeethEnc
Hadith-ul 8

عن عرفجة رضي الله عنه قال: سمعت رسول الله صلى الله عليه وسلم يقول: «مَنْ أَتَاكُمْ وَأَمْرُكُمْ جَمِيعٌ عَلَى رَجُلٍ وَاحِدٍ، يُرِيدُ أَنْ يَشُقَّ عَصَاكُمْ، أَوْ يُفَرِّقَ جَمَاعَتَكُمْ، فَاقْتُلُوهُ».

‘Arfajah (Allah să fie mulțumit de el) a relatat că l-a auzit pe Mesagerul lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) spunând: „Dacă cineva vine la voi încercând să submineze solidaritatea voastră și să vă distrugă unitatea, după ce voi ați căzut deja de acord în privința unui singur conducător, ucideți-l (pe cel care încearcă să facă aceasta).”

Explicație

Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) evidențiază faptul că dacă musulmanii s-au pus de acord în privința unui conducător comun și asupra unui grup unic unitar, iar cineva vine să încerce subminarea autorității conducătorului și anularea unității musulmanilor prin împărțirea lor în grupări dispersate, este obligatoriu pentru ei să îl oprească pe cel care încearcă să facă acest lucru și să lupte cu el, ca o formă de protecție împotriva răului și stricăciunii produse de acesta și pentru a preveni vărsarea de sânge între musulmani.

Referință: Narat de MuslimGrad: Sahih (hadis autentic)Sursa traducerii: HadeethEnc.comLink sursă: HadeethEnc
Hadith-ul 9

عَنْ أَبِي سَعِيدٍ الخُدْرِيِّ رضي الله عنه أَنَّ النَّبِيَّ صَلَّى اللَّهُ عَلَيْهِ وَسَلَّمَ قَالَ: «إِنَّ مِنْ أَعْظَمِ الجِهَادِ كَلِمَةَ عَدْلٍ عِنْدَ سُلْطَانٍ جَائِرٍ».

Abu Sa‘id al-Khudri (Allah să fie mulțumit de el) a relatat că Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) a spus: „Una dintre cele mai mărețe forme ale Jihad-ului este rostirea unui cuvânt drept în fața unui conducător opresiv.”

Explicație

Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) a subliniat că unul dintre cele mai mărețe și mai benefice forme de Jihad pe calea lui Allah Preaînaltul este rostirea cuvântului dreptății și adevărului în fața unui conducător sau guvernator nedrept și asupritor. Aceasta se datorează faptului că astfel se dă curs poruncii de a îndemna la ceea ce este bun și a interzice ceea ce este rău, indiferent că este prin vorbă, în scris, prin faptă sau în orice alt mod, prin care se obțin anumite beneficii și se îndepărtează ceea ce este rău.

Referință: Narat de Abu Dawud, Tirmidhi, Ibn Majah și AhmadGrad: حسن لغيرهSursa traducerii: HadeethEnc.comLink sursă: HadeethEnc
Hadith-ul 10

عَنِ ابْنِ مَسْعُودٍ رضي الله عنه عَنِ النَّبِيِّ صَلَّى اللهُ عَلَيْهِ وَسَلَّمَ قَالَ: «سَتَكُونُ أَثَرَةٌ وَأُمُورٌ تُنْكِرُونَهَا» قَالُوا: يَا رَسُولَ اللَّهِ فَمَا تَأْمُرُنَا؟ قَالَ: «تُؤَدُّونَ الحَقَّ الَّذِي عَلَيْكُمْ، وَتَسْأَلُونَ اللَّهَ الَّذِي لَكُمْ».

Ibn Masoud (Allah să fie mulțumit de el) a relatat că Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) a spus: „După mine va fi favoritism și multe lucruri care nu vă vor plăcea. Companionii au întrebat: „Ce ne poruncești să facem? El (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) a spus: „Îndepliniți ceea vi se cere de la voi și cereți lui Allah dreptul vostru.”

Explicație

Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) ne-a informat că vor fi conducători care vor monopoliza banii musulmanilor și îi vor cheltui așa cum vor dori, privândui astfel de drepturile lor. Și printre ei vor fi unii care vor face lucruri ce sunt discutabile în religie. Companionii (Allah să fie mulțumit de ei) au întrebat ce să facă în această situație. El (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) le-a spus că dacă conducătorii le dețin bunurile nu înseamnă că musulmanii nu trebuie să îi asculte și să le dea drepturile. Ci, dimpotrivă, ei trebuie să fie răbdători și să îi asculte pe conducători și să își ceară drepturile de la Allah pentru ca El să rectifice această nedreptate.

Referință: Narat de Bukhari și MuslimGrad: Sahih (hadis autentic)Sursa traducerii: HadeethEnc.comLink sursă: HadeethEnc
Hadith-ul 11

عَنِ النُّعْمَانِ بْنِ بَشِيرٍ رَضِيَ اللَّهُ عَنْهُمَا عَنِ النَّبِيِّ صَلَّى اللهُ عَلَيْهِ وَسَلَّمَ قَالَ: «مَثَلُ القَائِمِ عَلَى حُدُودِ اللَّهِ وَالوَاقِعِ فِيهَا، كَمَثَلِ قَوْمٍ اسْتَهَمُوا عَلَى سَفِينَةٍ، فَأَصَابَ بَعْضُهُمْ أَعْلاَهَا وَبَعْضُهُمْ أَسْفَلَهَا، فَكَانَ الَّذِينَ فِي أَسْفَلِهَا إِذَا اسْتَقَوْا مِنَ المَاءِ مَرُّوا عَلَى مَنْ فَوْقَهُمْ، فَقَالُوا: لَوْ أَنَّا خَرَقْنَا فِي نَصِيبِنَا خَرْقًا وَلَمْ نُؤْذِ مَنْ فَوْقَنَا، فَإِنْ يَتْرُكُوهُمْ وَمَا أَرَادُوا هَلَكُوا جَمِيعًا، وَإِنْ أَخَذُوا عَلَى أَيْدِيهِمْ نَجَوْا، وَنَجَوْا جَمِيعًا».

Al-Numan bin Bashir (Allah să fie mulțumit de el și tatăl său) a relatat că Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) a spus: Exemplul unui om care respectă limitele prescrise de Allah și al celui care le încalcă este precum exemplul oamenilor care se îmbarcă pe o corabie după ce au tras la sorți. Unii dintre ei se află în partea de jos, iar alții în partea de sus. Cei care se află în partea de jos, atunci când au nevoie de apă, se duc la cei aflați în partea de sus și le spun: „Dacă vom face o gaură în corabie pentru a lua apă, nu vă vom deranja pe voi sus.” Dacă ei (cei care se află în partea de sus a corabiei) i-ar lăsa să facă acea gaură, s-ar îneca cu toții. Dar dacă nu îi vor lăsa să își ducă planul la bun sfârșit, atunci cu toții vor fi în siguranță.”

Explicație

Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) a oferit un exemplu pentru cei care respectă Poruncile lui Allah și care poruncesc ceea ce e bine și interzic ceea este greșit. Și un exemplu pentru cei care nu respectă Poruncile lui Allah și care lasă ceea ce este corect și fac lucruri rele și consecința acestui lucru asupra salvării societății, care este precum exemplul oamenilor ce s-au îmbarcat pe o corabie după ce au tras la sorți pentru a vedea cine va sta în partea de jos a ei și cine va sta în partea de sus a corabiei, iar dacă cei de jos ar dori apă atunci ar cere de la cei de sus. Atunci cei de jos au spus: dacă am face o gaură în corabie pentru a lua apă, astfel încât să nu-i deranjăm pe cei de sus. Dacă cei de sus i-ar lăsa, atunci nava s-ar scufunda cu toți oamenii, dar dacă nu i-ar lăsa, atunci toți oamenii ar fi salvați.

Referință: Narat de BukhariGrad: Sahih (hadis autentic)Sursa traducerii: HadeethEnc.comLink sursă: HadeethEnc
Hadith-ul 12

عَنْ أَبِي بَكْرٍ الصِّدِّيقِ رضي الله عنه أَنَّهُ قَالَ: أَيُّهَا النَّاسُ، إِنَّكُمْ تَقْرَؤُونَ هَذِهِ الآيَةَ: {يَا أَيُّهَا الَّذِينَ آمَنُوا عَلَيْكُمْ أَنْفُسَكُمْ لاَ يَضُرُّكُمْ مَنْ ضَلَّ إِذَا اهْتَدَيْتُمْ}، وَإِنِّي سَمِعْتُ رَسُولَ اللهِ صَلَّى اللَّهُ عَلَيْهِ وَسَلَّمَ يَقُولُ: «إِنَّ النَّاسَ إِذَا رَأَوْا الظَّالِمَ فَلَمْ يَأْخُذُوا عَلَى يَدَيْهِ أَوْشَكَ أَنْ يَعُمَّهُمُ اللَّهُ بِعِقَابٍ مِنْهُ».

Abu Bakr al-Siddiq (Allah să fie mulțumit de el) a spus: «O, oameni recitați următorul Verset: „O, voi cei care credeți, fiți cu grijă față de sufletele voastre. Cei care au rătăcit nu vă vor face rău, dacă sunteți pe calea cea bună. La Allah este întoarcerea voastră a tuturor și El vă va vesti despre ceea ce ați împlinit.” și l-am auzit pe Mesagerul lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) spunând: „Dacă oamenii văd un opresor și nu îl opresc, Allah îi va pedepsi în curând.”»

Explicație

Abu Bakr Al-Siddiq (Allah să fie mulțumit de el) a spus: «Oamenii au citit acest Verset: „O, voi cei care credeți, fiți cu grijă față de sufletele voastre. Cei care au rătăcit nu vă vor face rău, dacă sunteți pe calea cea bună. La Allah este întoarcerea voastră a tuturor și El vă va vesti despre ceea ce ați împlinit.”» (Coran 5:105) Și au înțeles că o persoană ar trebui să se lupte să se corecteze și să se îmbunătățească doar pe sine și că proasta călăuzire a celor care au deviat nu îi vor aduce niciun rău și că lor nu li se cere să poruncească binele și să interzică răul. El i-a informat că nu este așa și că el l-a auzit pe Profet (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) spunând: Dacă oamenii văd un opresor și nu îl opresc din asuprirea sa, chiar dacă au această posibilitate, Allah îi va pedepsi în curând, atât pe cel care comite răul, cât și pe cel care nu spune nimic despre asta.

Referință: Narat de Abu Dawud, Tirmidhi, Ahmad, Ibn Majah și Nasa'i în Al-KubraGrad: Sahih (hadis autentic)Sursa traducerii: HadeethEnc.comLink sursă: HadeethEnc
Hadith-ul 13

عَنْ أَبِي هُرَيْرَةَ رَضِيَ اللَّهُ عَنْهُ قَالَ: قَالَ رَسُولُ اللَّهِ صَلَّى اللهُ عَلَيْهِ وَسَلَّمَ: «كُلُّ سُلاَمَى مِنَ النَّاسِ عَلَيْهِ صَدَقَةٌ، كُلَّ يَوْمٍ تَطْلُعُ فِيهِ الشَّمْسُ يَعْدِلُ بَيْنَ الِاثْنَيْنِ صَدَقَةٌ، وَيُعِينُ الرَّجُلَ عَلَى دَابَّتِهِ فَيَحْمِلُ عَلَيْهَا أَوْ يَرْفَعُ عَلَيْهَا مَتَاعَهُ صَدَقَةٌ، وَالكَلِمَةُ الطَّيِّبَةُ صَدَقَةٌ، وَكُلُّ خُطْوَةٍ يَخْطُوهَا إِلَى الصَّلاَةِ صَدَقَةٌ، وَيُمِيطُ الأَذَى عَنِ الطَّرِيقِ صَدَقَةٌ».

Abu Hurairah (Allah să fie mulțumit cu el) a relatat că Mesagerul lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) a spus: „Există o Sadaqah (caritate) care trebuie dată pentru fiecare articulație a corpului uman (ca un semn al recunoștinței față de Allah) în fiecare zi în care Soarele răsare. Judecata dreaptă între două persoane este considerată a fi Sadaqah, a ajuta o persoană să încalece sau să îşi încarce bagajele pe animalul său de călărie este, de asemenea, Sadaqah, (a spune) un cuvânt bun este Sadaqah, fiecare pas făcut pe drumul spre moschee pentru a oferi Rugăciunea obligatorie este, de asemenea, Sadaqah, și a îndepărta un lucru dăunător de pe drum este, de asemenea, Sadaqah.”

Explicație

„Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) a explicat că fiecare musulman responsabil are, în fiecare zi, datoria de a oferi o Sadaqah pentru fiecare încheietură a oaselor sale, ca formă de recunoștință față de Allah pentru sănătate și pentru faptul că i-a creat oasele cu articulații prin care poate apuca și întinde.” Actele de caritate sunt făcute prin orice faptă bună și nu sunt dependente de darea de bani, inclusiv: Judecata între două persoane și reconcilierea lor este caritate. Ajutorarea unei persoane cărându-l pe el sau bunurile sale pe animalul de călătorie este o formă de caritate. Un cuvânt bun, o rugă, un salut, etc. este caritate. Fiecare pas făcut către locul de Rugăciune este caritate. Înlăturarea unui lucru dăunător de pe drum este, de asemenea caritate.

Referință: Narat de Bukhari și MuslimGrad: Sahih (hadis autentic)Sursa traducerii: HadeethEnc.comLink sursă: HadeethEnc
Hadith-ul 14

عَنْ وَائِلٍ الْحَضْرَمِيِّ قَالَ: سَأَلَ سَلَمَةُ بْنُ يَزِيدَ الْجُعْفِيُّ رضي الله عنه رَسُولَ اللهِ صَلَّى اللهُ عَلَيْهِ وَسَلَّمَ، فَقَالَ: يَا نَبِيَّ اللهِ، أَرَأَيْتَ إِنْ قَامَتْ عَلَيْنَا أُمَرَاءُ يَسْأَلُونَا حَقَّهُمْ وَيَمْنَعُونَا حَقَّنَا، فَمَا تَأْمُرُنَا؟ فَأَعْرَضَ عَنْهُ، ثُمَّ سَأَلَهُ، فَأَعْرَضَ عَنْهُ، ثُمَّ سَأَلَهُ فِي الثَّانِيَةِ أَوْ فِي الثَّالِثَةِ، فَجَذَبَهُ الْأَشْعَثُ بْنُ قَيْسٍ، وَقَالَ: «اسْمَعُوا وَأَطِيعُوا، فَإِنَّمَا عَلَيْهِمْ مَا حُمِّلُوا، وَعَلَيْكُمْ مَا حُمِّلْتُمْ».

Wa’il Al-Hadrami a relatat că Salamah bin Yazid Al-Ju’fi (Allah să fie mulțumit de el) l-a întrebat pe Profet (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa): „O, Profet al lui Allah, spune-mi dacă oamenii care ne conduc își cer drepturile lor, dar nu ne dau drepturile noastre, ce ne poruncești să facem? Profetul s-a întors cu spatele la el, iar el a întrebat din nou dar Profetul iar s-a întors cu spatele, omul a întrebat a doua oară și a treia oară și Al-Ash'ath bin Qais l-a tras și i-a spus: „Ascultați și supuneți-vă, pentru că ei au responsabilitatea lor, iar voi aveți reponsabilitatea voastră.”

Explicație

Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) a fost întrebat despre conducătorii care își cer drepturile de la oameni, și anume să fie ascultați, dar nu le dau oamenilor drepturile lor, și anume dreptate, bunuri, judecă nedreptățile și rezolvă disputele. Ce ne poruncești să facem cu ei? Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) s-a întors de la el deoarece lui nu-i plăceau aceste întrebări. Totuși cel care a întrebat, a pus această întrebare a doua oară și a treia oară, iar Al-Ash'ath bin Qais (Allah să fie mulțumit de el) l-a tras pe cel care întreba pentru a-l face să tacă. Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) i-a răspuns și a spus: Ascultați ceea ce vi se spune și ascultați poruncile lor. Ei sunt responsabili doar cu privire la ceea ce au primit responsabilitatea în a le da supușilor drepturile și voi sunteți responsabili cu ceea ce ați primit responsabilitatea în ceea ce privește ascultarea și răbdarea.

Referință: Narat de MuslimGrad: Sahih (hadis autentic)Sursa traducerii: HadeethEnc.comLink sursă: HadeethEnc
Hadith-ul 15

عَنْ أَبِي هُرَيْرَةَ رضي الله عنه عَنِ النَّبِيِّ صَلَّى اللهُ عَلَيْهِ وَسَلَّمَ قَالَ: «إِنَّ الدِّينَ يُسْرٌ، وَلَنْ يُشَادَّ الدِّينَ أَحَدٌ إِلَّا غَلَبَهُ، فَسَدِّدُوا وَقَارِبُوا، وَأَبْشِرُوا، وَاسْتَعِينُوا بِالْغَدْوَةِ وَالرَّوْحَةِ وَشَيْءٍ مِنَ الدُّلْجَةِ».

Abu Hurairah (Allah să fie mulțumit de el) a relatat că Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) a spus: „Cu adevărat, religia este ușoară, și nimeni nu va face religia dificilă fără ca acest lucru să îl copleșească. Așadar, faceți ceea ce este drept, fiți moderați, străduiți-vă pentru perfecțiune, primiți vestea cea bună (a recompensei) și căutați ajutor împlinind acte de adorare dimineața devreme (Ghadwah), după-amiaza (Rawhah) și o parte din noapte (Duljah)."

Explicație

Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) subliniază că religia Islamului este construită pe ușurare în toate aspectele sale, iar ușurarea devine și mai accentuată atunci când există o incapacitate sau o nevoie specială deoarece adâncirea în activități religioase și renunțarea la moderație duce în cele din urmă la incapacitate și încetarea faptelor, fie total, fie parțial. Apoi, Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) a îndemnat la moderație, fără a se exagera în acest sens, astfel încât o persoană nu trebuie nici să-și neglijeze obligațiile, dar nici să fie împovărat cu îndatoriri peste capacitatea sa. Iar dacă nu este în stare să facă o anumită faptă în întregime, ar trebui să facă ceea ce este aproape de ea. Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) le-a dat vești bune celor care nu sunt capabili să îndeplinească faptele într-o manieră deplină cu privire la marea recompensă primită pentru faptele constante, chiar dacă acestea sunt mici deoarece atâta timp cât incapacitatea nu se datorează propriei vini, ea nu implică scăderea recompensei. Întrucât această lume este în realitate un loc de călătorie și de trecere către Viața de Apoi, Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) ne-a poruncit să căutăm ajutor pentru îndeplinirea regulată a actelor de adorare, în cele trei perioade de activitate: Primul dintre ele: Ghadwah - împlinirea faptelor dimineața devreme - între Rugăciunea de Fajr și răsăritul Soarelui. Al doilea: Rawhah - împlinirea faptelor după-amiaza. Al treilea: Duljah - împlinirea faptelor toată noaptea sau doar într-o parte a acesteia. Și întrucât activitatea în timpul nopții este mai dificilă decât în timpul zilei, a indicat o parte din ea, spunând: și o parte din Duljah.

Referință: Narat de BukhariGrad: Sahih (hadis autentic)Sursa traducerii: HadeethEnc.comLink sursă: HadeethEnc
Hadith-ul 16

عَنْ حُذَيْفَةَ رَضيَ اللهُ عنهُ عَنِ النَّبِيِّ صَلَّى اللهُ عَلَيْهِ وَسَلَّمَ قَالَ: «إِنَّهَا سَتَكُونُ أُمَرَاءُ يَكْذِبُونَ وَيَظْلِمُونَ، فَمَنْ صَدَّقَهُمْ بِكَذِبِهِمْ وَأَعَانَهُمْ عَلَى ظُلْمِهِمْ فَلَيْسَ مِنَّي، وَلَسْتُ مِنْهُ، وَلَا يَرِدُ عَلَيَّ الْحَوْضَ، وَمَنْ لَمْ يُصَدِّقْهُمْ بِكَذِبِهِمْ وَلَمْ يُعِنْهُمْ عَلَى ظُلْمِهِمْ فَهُوَ مِنِّي، وَأَنَا مِنْهُ، وَسَيَرِدُ عَلَيَّ الْحَوْضَ».

Hudhayfah (Allah să fie mulțumit de el) a relatat că Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) a spus: „Vor fi conducători care vor minți și vor fi nedrepți. Cel care le va crede minciunile și îi va ajuta în nedreptățile lor, nu va fi din partea mea și eu nu voi fi din partea lui, și nu va veni la mine la Al-Hawd (fântâna din Ziua Judecății). Iar cel care nu le va crede minciunile și nu-i va ajuta în nedreptățile lor, va fi din partea mea, și eu voi fi din partea lui, și va veni la mine la Al-Hawd.”

Explicație

Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) a spus că, după moartea sa, vor veni conducători care vor minți, spunând lucruri pe care nu le fac, și vor face nedreptăți în judecată. Cel care va intra la ei și le va crede minciunile sau îi va ajuta prin faptele sau cuvintele sale, cum ar fi oferirea de fatua pentru a le face pe plac sau pentru a obține favoruri de la ei, va fi despărțit de mine, nu va fi din partea mea și nu va veni la mine la la Al-Hawd (fântăna sau bazinul) în Ziua Judecății. Iar cine nu va intra la ei, nu le va crede minciunile și nu îi va ajuta în nedreptățile lor, va fi din partea mea, și eu voi fi din partea lui, și va veni la mine la Al-Hawd în Ziua Judecății.

Referință: Narat de AhmadGrad: Sahih (hadis autentic)Sursa traducerii: HadeethEnc.comLink sursă: HadeethEnc
Hadith-ul 17

عَنْ صُهَيْبٍ رَضيَ اللهُ عنه أَنَّ رَسُولَ اللهِ صَلَّى اللهُ عَلَيْهِ وَسَلَّمَ قَالَ: "كَانَ مَلِكٌ فِيمَنْ كَانَ قَبْلَكُمْ، وَكَانَ لَهُ سَاحِرٌ، فَلَمَّا كَبِرَ، قَالَ لِلْمَلِكِ: إِنِّي قَدْ كَبِرْتُ، فَابْعَثْ إِلَيَّ غُلَامًا أُعَلِّمْهُ السِّحْرَ، فَبَعَثَ إِلَيْهِ غُلَامًا يُعَلِّمُهُ، فَكَانَ فِي طَرِيقِهِ إِذَا سَلَكَ رَاهِبٌ فَقَعَدَ إِلَيْهِ وَسَمِعَ كَلَامَهُ، فَأَعْجَبَهُ، فَكَانَ إِذَا أَتَى السَّاحِرَ مَرَّ بِالرَّاهِبِ وَقَعَدَ إِلَيْهِ، فَإِذَا أَتَى السَّاحِرَ ضَرَبَهُ، فَشَكَا ذَلِكَ إِلَى الرَّاهِبِ، فَقَالَ: إِذَا خَشِيتَ السَّاحِرَ، فَقُلْ: حَبَسَنِي أَهْلِي، وَإِذَا خَشِيتَ أَهْلَكَ فَقُلْ: حَبَسَنِي السَّاحِرُ، فَبَيْنَمَا هُوَ كَذَلِكَ إِذْ أَتَى عَلَى دَابَّةٍ عَظِيمَةٍ قَدْ حَبَسَتِ النَّاسَ، فَقَالَ: الْيَوْمَ أَعْلَمُ آلسَّاحِرُ أَفْضَلُ أَمِ الرَّاهِبُ أَفْضَلُ؟ فَأَخَذَ حَجَرًا، فَقَالَ: اللهُمَّ إِنْ كَانَ أَمْرُ الرَّاهِبِ أَحَبَّ إِلَيْكَ مِنْ أَمْرِ السَّاحِرِ فَاقْتُلْ هَذِهِ الدَّابَّةَ، حَتَّى يَمْضِيَ النَّاسُ، فَرَمَاهَا فَقَتَلَهَا، وَمَضَى النَّاسُ، فَأَتَى الرَّاهِبَ فَأَخْبَرَهُ، فَقَالَ لَهُ الرَّاهِبُ: أَيْ بُنَيَّ أَنْتَ الْيَوْمَ أَفْضَلُ مِنِّي، قَدْ بَلَغَ مِنْ أَمْرِكَ مَا أَرَى، وَإِنَّكَ سَتُبْتَلَى، فَإِنِ ابْتُلِيتَ فَلَا تَدُلَّ عَلَيَّ، وَكَانَ الْغُلَامُ يُبْرِئُ الْأَكْمَهَ وَالْأَبْرَصَ، وَيُدَاوِي النَّاسَ مِنْ سَائِرِ الْأَدْوَاءِ، فَسَمِعَ جَلِيسٌ لِلْمَلِكِ كَانَ قَدْ عَمِيَ، فَأَتَاهُ بِهَدَايَا كَثِيرَةٍ، فَقَالَ: مَا هَاهُنَا لَكَ أَجْمَعُ، إِنْ أَنْتَ شَفَيْتَنِي، فَقَالَ: إِنِّي لَا أَشْفِي أَحَدًا إِنَّمَا يَشْفِي اللهُ، فَإِنْ أَنْتَ آمَنْتَ بِاللهِ دَعَوْتُ اللهَ فَشَفَاكَ، فَآمَنَ بِاللهِ فَشَفَاهُ اللهُ، فَأَتَى الْمَلِكَ فَجَلَسَ إِلَيْهِ كَمَا كَانَ يَجْلِسُ، فَقَالَ لَهُ الْمَلِكُ: مَنْ رَدَّ عَلَيْكَ بَصَرَكَ؟ قَالَ: رَبِّي، قَالَ: وَلَكَ رَبٌّ غَيْرِي؟ قَالَ: رَبِّي وَرَبُّكَ اللهُ، فَأَخَذَهُ فَلَمْ يَزَلْ يُعَذِّبُهُ حَتَّى دَلَّ عَلَى الْغُلَامِ، فَجِيءَ بِالْغُلَامِ، فَقَالَ لَهُ الْمَلِكُ: أَيْ بُنَيَّ قَدْ بَلَغَ مِنْ سِحْرِكَ مَا تُبْرِئُ الْأَكْمَهَ وَالْأَبْرَصَ، وَتَفْعَلُ وَتَفْعَلُ، فَقَالَ: إِنِّي لَا أَشْفِي أَحَدًا، إِنَّمَا يَشْفِي اللهُ، فَأَخَذَهُ فَلَمْ يَزَلْ يُعَذِّبُهُ حَتَّى دَلَّ عَلَى الرَّاهِبِ، فَجِيءَ بِالرَّاهِبِ، فَقِيلَ لَهُ: ارْجِعْ عَنْ دِينِكَ، فَأَبَى، فَدَعَا بِالْمِئْشَارِ، فَوَضَعَ الْمِئْشَارَ فِي مَفْرِقِ رَأْسِهِ، فَشَقَّهُ حَتَّى وَقَعَ شِقَّاهُ، ثُمَّ جِيءَ بِجَلِيسِ الْمَلِكِ فَقِيلَ لَهُ: ارْجِعْ عَنْ دِينِكَ، فَأَبَى فَوَضَعَ الْمِئْشَارَ فِي مَفْرِقِ رَأْسِهِ، فَشَقَّهُ بِهِ حَتَّى وَقَعَ شِقَّاهُ، ثُمَّ جِيءَ بِالْغُلَامِ فَقِيلَ لَهُ ارْجِعْ عَنْ دِينِكَ، فَأَبَى فَدَفَعَهُ إِلَى نَفَرٍ مِنْ أَصْحَابِهِ، فَقَالَ: اذْهَبُوا بِهِ إِلَى جَبَلِ كَذَا وَكَذَا، فَاصْعَدُوا بِهِ الْجَبَلَ، فَإِذَا بَلَغْتُمْ ذُرْوَتَهُ، فَإِنْ رَجَعَ عَنْ دِينِهِ، وَإِلَّا فَاطْرَحُوهُ، فَذَهَبُوا بِهِ فَصَعِدُوا بِهِ الْجَبَلَ، فَقَالَ: اللهُمَّ اكْفِنِيهِمْ بِمَا شِئْتَ، فَرَجَفَ بِهِمِ الْجَبَلُ فَسَقَطُوا، وَجَاءَ يَمْشِي إِلَى الْمَلِكِ، فَقَالَ لَهُ الْمَلِكُ: مَا فَعَلَ أَصْحَابُكَ؟ قَالَ: كَفَانِيهِمُ اللهُ، فَدَفَعَهُ إِلَى نَفَرٍ مِنْ أَصْحَابِهِ، فَقَالَ: اذْهَبُوا بِهِ فَاحْمِلُوهُ فِي قُرْقُورٍ، فَتَوَسَّطُوا بِهِ الْبَحْرَ، فَإِنْ رَجَعَ عَنْ دِينِهِ وَإِلَّا فَاقْذِفُوهُ، فَذَهَبُوا بِهِ، فَقَالَ: اللهُمَّ اكْفِنِيهِمْ بِمَا شِئْتَ، فَانْكَفَأَتْ بِهِمِ السَّفِينَةُ فَغَرِقُوا، وَجَاءَ يَمْشِي إِلَى الْمَلِكِ، فَقَالَ لَهُ الْمَلِكُ: مَا فَعَلَ أَصْحَابُكَ؟ قَالَ: كَفَانِيهِمُ اللهُ، فَقَالَ لِلْمَلِكِ: إِنَّكَ لَسْتَ بِقَاتِلِي حَتَّى تَفْعَلَ مَا آمُرُكَ بِهِ، قَالَ: وَمَا هُوَ؟ قَالَ: تَجْمَعُ النَّاسَ فِي صَعِيدٍ وَاحِدٍ، وَتَصْلُبُنِي عَلَى جِذْعٍ، ثُمَّ خُذْ سَهْمًا مِنْ كِنَانَتِي، ثُمَّ ضَعِ السَّهْمَ فِي كَبِدِ الْقَوْسِ، ثُمَّ قُلْ: بِاسْمِ اللهِ رَبِّ الْغُلَامِ، ثُمَّ ارْمِنِي، فَإِنَّكَ إِذَا فَعَلْتَ ذَلِكَ قَتَلْتَنِي، فَجَمَعَ النَّاسَ فِي صَعِيدٍ وَاحِدٍ، وَصَلَبَهُ عَلَى جِذْعٍ، ثُمَّ أَخَذَ سَهْمًا مِنْ كِنَانَتِهِ، ثُمَّ وَضَعَ السَّهْمَ فِي كَبْدِ الْقَوْسِ، ثُمَّ قَالَ: بِاسْمِ اللهِ، رَبِّ الْغُلَامِ، ثُمَّ رَمَاهُ فَوَقَعَ السَّهْمُ فِي صُدْغِهِ، فَوَضَعَ يَدَهُ فِي صُدْغِهِ فِي مَوْضِعِ السَّهْمِ فَمَاتَ، فَقَالَ النَّاسُ: آمَنَّا بِرَبِّ الْغُلَامِ، آمَنَّا بِرَبِّ الْغُلَامِ، آمَنَّا بِرَبِّ الْغُلَامِ، فَأُتِيَ الْمَلِكُ فَقِيلَ لَهُ: أَرَأَيْتَ مَا كُنْتَ تَحْذَرُ؟ قَدْ وَاللهِ نَزَلَ بِكَ حَذَرُكَ، قَدْ آمَنَ النَّاسُ، فَأَمَرَ بِالْأُخْدُودِ فِي أَفْوَاهِ السِّكَكِ، فَخُدَّتْ وَأَضْرَمَ النِّيرَانَ، وَقَالَ: مَنْ لَمْ يَرْجِعْ عَنْ دِينِهِ فَأَحْمُوهُ فِيهَا، أَوْ قِيلَ لَهُ: اقْتَحِمْ، فَفَعَلُوا حَتَّى جَاءَتِ امْرَأَةٌ وَمَعَهَا صَبِيٌّ لَهَا فَتَقَاعَسَتْ أَنْ تَقَعَ فِيهَا، فَقَالَ لَهَا الْغُلَامُ: يَا أُمَّهْ اصْبِرِي فَإِنَّكِ عَلَى الْحَقِّ".

Suhayb (Allah să fie mulțumit de el) a relatat că Profetul lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) a spus: „A fost un rege dintre cei de dinaintea voastră, care avea un vrăjitor. Când vrăjitorul a îmbătrânit, i-a spus regelui: «Am îmbătrânit. Trimite-mi un băiat pe care să-l învăț magia.» Așa că regele i-a trimis un băiat pentru a-l instrui. Pe drumul către vrăjitor, băiatul trecea pe lângă un călugăr și se așeza lângă el, ascultându-l, iar ceea ce auzea îl impresiona. Astfel, ori de câte ori mergea la vrăjitor, trecea și pe la călugăr și stătea cu el. Când ajungea apoi la vrăjitor, acesta îl bătea. Băiatul s-a plâns călugărului, care i-a spus: «Dacă te temi de vrăjitor, spune-i: M-au ținut părinții. Iar dacă te temi de părinți, spune-le: M-a ținut vrăjitorul.» Pe când se afla în această situație, a întâlnit o fiară mare care împiedica oamenii să treacă. A spus: «Astăzi voi ști: vrăjitorul este mai bun sau călugărul?» A luat o piatră și a zis: «O, Allah, dacă treaba călugărului este mai plăcută Ție decât cea a vrăjitorului, omoară această fiară, astfel încât oamenii să poată trece!» A aruncat piatra și a ucis fiara, iar oamenii au trecut. Apoi a mers la călugăr și i-a povestit ce s-a întâmplat. Călugărul i-a spus: «O, fiule, astăzi ești mai bun decât mine. Ai atins un nivel pe care eu îl văd. Și cu siguranță vei fi pus la încercare. Așadar, dacă vei fi încercat, nu mă trăda!» Băiatul a început apoi să vindece orbi, leproși și alte boli. Un consilier al regelui, care orbise, a auzit de el. I-a adus multe daruri și i-a spus: «Tot ce vezi aici va fi al tău dacă mă vindeci.» Băiatul a răspuns: «Eu nu vindec pe nimeni. Doar Allah vindecă. Dacă crezi în Allah, mă voi ruga Lui și te va vindeca.» A crezut în Allah, iar Allah l-a vindecat. El s-a dus la rege și s-a așezat la locul său obișnuit. Regele i-a spus: «Cine ți-a redat vederea?» El a răspuns: «Domnul meu.» Regele a zis: «Ai un alt domn în afară de mine?» El a răspuns: «Domnul meu și Domnul tău este Allah.» Regele l-a întemnițat și l-a torturat până când a mărturisit cine era băiatul. Apoi a fost adus băiatul. Regele i-a spus: «O, fiule, ai atins un nivel de magie prin care vindeci orbi, leproși și faci alte lucruri!» El a răspuns: «Eu nu vindec pe nimeni. Doar Allah Vindecă.» A fost torturat până când l-a dezvăluit pe călugăr. Acesta a fost adus și i s-a spus: «Renunță la religia ta!» Călugărul a refuzat. Regele a chemat un fierăstrău, l-a pus în mijlocul capului său și l-a tăiat în două. Apoi a fost adus fostul consilier al regelui și i s-a spus: «Renunță la religia ta!» A refuzat și a fost tăiat la fel. Apoi a fost adus băiatul. I s-a spus: «Renunță la religia ta!» A refuzat. Regele l-a dat pe mâna unor oameni și le-a zis: «Duceți-l pe vârful muntelui cutare. Dacă renunță la religia lui, lăsați-l. Dacă nu, aruncați-l.» Când au ajuns acolo, băiatul a spus: «O, Allah, scapă-mă de ei cum dorești Tu!» Muntele s-a cutremurat, toți au căzut, iar băiatul s-a întors la rege. Regele l-a întrebat: «Ce s-a întâmplat cu însoțitorii tăi?» A spus: «Allah m-a scăpat de ei.» Regele l-a dat altor oameni și le-a spus: «Luați-l într-o barcă, duceți-l în largul mării. Dacă renunță la religia lui, lăsați-l. Dacă nu, aruncați-l în apă.» Băiatul s-a rugat: «O, Allah, scapă-mă de ei cum dorești Tu!» Barca s-a răsturnat și ei s-au înecat, iar băiatul s-a întors la rege. Regele i-a spus: «Ce s-a întâmplat cu însoțitorii tăi?» Băiatul a răspuns: «Allah m-a scăpat de ei.» Apoi a spus regelui: «Nu mă vei putea omorî decât dacă faci ce îți spun: adună oamenii într-un loc deschis, leagă-mă de un trunchi de copac, ia o săgeată din tolba mea, pune-o în arc și spune: În Numele lui Allah, Domnul băiatului, și trage.» Dacă faci asta, mă vei ucide.» Regele a adunat oamenii, l-a legat de un trunchi, a luat o săgeată din tolba lui, a pus-o în arc, a spus: «În Numele lui Allah, Domnul băiatului» și a tras. Săgeata l-a lovit în tâmplă, și-a pus mâna pe rană și a murit. Oamenii au strigat: «Am crezut în Domnul băiatului! Am crezut în Domnul băiatului! Am crezut în Domnul băiatului!» Unul dintre curtenii regelui a venit și i-a zis: «Vezi ce ți-ai dorit să eviți? Iată că ți s-a întâmplat: oamenii au crezut!» Regele a poruncit să se sape șanțuri la intrările orașului, s-au aprins focuri și li s-a spus oamenilor: «Cine nu renunță la religia lui, aruncați-l în foc!» sau: «Intră în el!» Așa au făcut până când a venit o femeie cu copilul ei. A ezitat să sară în foc, iar copilul i-a spus: «Mamă, ai răbdare, căci urmezi calea adevărată!»

Explicație

Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) a relatat că a existat un rege printre popoarele dinaintea noastră și că acesta avea un vrăjitor. Când vrăjitorul a îmbătrânit, i-a spus regelui: Am îmbătrânit, așadar trimite-mi un băiat pe care să îl învăț magia. Așa că regele i-a trimis un băiat să-l învețe, iar pe drumul său spre vrăjitor, băiatul întâlnea un călugăr. Într-o zi s-a așezat lângă el și a ascultat vorbele sale, care i-au plăcut. Astfel, ori de câte ori mergea la vrăjitor, trecea mai întâi pe la călugăr și se oprea să-l asculte. Însă când ajungea la vrăjitor, acesta îl bătea pentru întârziere. Băiatul s-a plâns călugărului, iar acesta i-a spus: „Dacă te temi de vrăjitor, spune: M-au ținut părinții, iar dacă te temi de părinți, spune: M-a ținut vrăjitorul.” Într-o zi, pe când se afla în drum, a dat peste o fiară mare care împiedica oamenii să treacă. A spus: „Astăzi voi afla: vrăjitorul este mai bun sau călugărul este mai bun?” A luat o piatră și a spus: „O, Allah, dacă treaba călugărului îți este mai plăcută Ție decât cea a vrăjitorului, omoară această fiară, pentru ca oamenii să poată merge mai departe.” A aruncat piatra și a ucis fiara, iar oamenii au putut trece. Apoi s-a dus la călugăr și i-a povestit ce s-a întâmplat, iar călugărul i-a spus: „O, fiule, astăzi ești mai bun decât mine. Ai atins un nivel pe care îl pot vedea cu ochii mei. Și cu siguranță vei fi pus la încercare. Așadar, dacă vei fi încercat, nu mă trăda.” Băiatul vindeca orbii, leproșii și trata oamenii de diverse boli cu Voia lui Allah. Un apropiat al regelui, care își pierduse vederea, a auzit de el și a venit la băiat cu multe daruri, spunând: „Tot ceea ce vezi aici din aceste daruri este al tău, dacă mă vindeci.” El a răspuns: „Eu nu vindec pe nimeni, ci doar Allah vindecă. Dacă tu crezi în Allah, mă voi ruga Lui și El te va vindeca.” A crezut în Allah, iar Allah l-a vindecat. Apoi s-a dus la rege și s-a așezat la locul său obișnuit. Regele l-a întrebat: „Cine ți-a redat vederea?” El a răspuns: „Domnul meu.” Regele a zis: „Ai tu un alt domn în afară de mine?” El a spus: „Domnul meu și Domnul tău este Allah.” Atunci l-a arestat și a continuat să-l tortureze până când i-a spus cine este băiatul. Băiatul a fost adus, iar regele i-a spus: „O, fiule, se pare că magia ta a ajuns la un asemenea nivel încât îi vindeci pe orbi și pe leproși și faci lucruri uimitoare.” El a răspuns: „Eu nu vindec pe nimeni, ci doar Allah vindecă.” Atunci regele l-a arestat și a continuat să-l tortureze până când a dezvăluit cine era călugărul. A fost adus călugărul și i s-a spus: „Renunță la religia ta!” Dar el a refuzat. Atunci regele a cerut fierăstrăul, l-a pus în mijlocul capului său și l-a tăiat în două. Apoi a fost adus apropiatul regelui și i s-a spus: „Renunță la religia ta!” Dar a refuzat, așa că fierăstrăul a fost pus în mijlocul capului său și a fost tăiat în două. Apoi a fost adus băiatul și i s-a spus: „Renunță la religia ta!” Dar el a refuzat, așa că regele l-a dat pe mâna unui grup de oameni între trei și zece dintre însoțitorii săi. Le-a spus: „Duceți-l pe muntele cutare, urcați cu el până în vârf. Dacă renunță la religia lui, lăsați-l în pace, iar dacă nu, aruncați-l.” Așa că au mers cu el și au urcat muntele. Băiatul a spus: „O, Allah, scapă-mă de ei cum dorești Tu!” Muntele s-a cutremurat puternic, iar ei au căzut și au murit. Iar băiatul a venit mergând la rege. Regele l-a întrebat: „Ce s-a întâmplat cu însoțitorii tăi?” El a răspuns: „Allah m-a scăpat de ei.” Atunci l-a dat pe mâna unui alt grup dintre însoțitorii săi și le-a spus: „Luați-l și duceți-l într-o barcă mică, mergeți cu el în mijlocul mării; dacă renunță la religia lui, lăsați-l, iar dacă nu, aruncați-l în apă.” Așa că au plecat cu el, iar băiatul a spus: „O, Allah, scapă-mă de ei cum dorești Tu!” Atunci barca s-a răsturnat cu ei, iar ei s-au înecat, iar băiatul a venit mergând la rege. Regele l-a întrebat: „Ce s-a întâmplat cu însoțitorii tăi?” El a răspuns: „Allah m-a scăpat de ei.” Apoi băiatul i-a spus regelui: „Nu mă vei putea ucide decât dacă faci ceea ce îți voi spune.” Regele a întrebat: „Și ce trebuie să fac?” Băiatul a spus: „Adună oamenii într-un loc deschis, leagă-mă de un trunchi de copac, ia o săgeată din tolba mea, pune-o în coarda arcului și spune: În Numele lui Allah, Domnul băiatului. Apoi trage în mine. Dacă faci asta, mă vei ucide.” Așadar, regele a adunat oamenii într-un loc deschis, l-a legat de un trunchi, a luat o săgeată din tolba lui, a pus-o în mijlocul arcului, a spus: „În Numele lui Allah, Domnul băiatului” și a tras. Săgeata l-a lovit în tâmplă, între ochi și ureche, și-a dus mâna la rană, la locul unde a fost lovit, și a murit. Atunci oamenii au spus: „Am crezut în Domnul băiatului! Am crezut în Domnul băiatului! Am crezut în Domnul băiatului!” Atunci a venit cineva la rege și i-a spus: „Ai văzut ceea ce te temeai că se va întâmpla?” „S-a întâmplat, pe Allah, ceea ce te-ai temut – oamenii l-au urmat pe băiat și au crezut cu toții în Domnul lui.” Atunci regele a poruncit să se sape șanțuri mari și lungi la intrările drumurilor, să fie aprinse focuri în ele și a spus: „Cine nu renunță la religia sa, să fie aruncat în foc.” Și au făcut ceea ce le-a poruncit regele, până când a venit o femeie cu copilul ei. Ea a ezitat și a rămas pe loc, nevrând să intre în foc. Atunci copilul i-a spus: „Mamă, ai răbdare, căci urmezi calea adevărată.”

Referință: Narat de MuslimGrad: Sahih (hadis autentic)Sursa traducerii: HadeethEnc.comLink sursă: HadeethEnc
Hadith-ul 18

عَنْ أُبَيِّ بْنِ كَعْبٍ رَضيَ اللهُ عنه قَالَ: كَانَ رَجُلٌ لَا أَعْلَمُ رَجُلًا أَبْعَدَ مِنَ الْمَسْجِدِ مِنْهُ، وَكَانَ لَا تُخْطِئُهُ صَلَاةٌ، قَالَ: فَقِيلَ لَهُ: أَوْ قُلْتُ لَهُ: لَوْ اشْتَرَيْتَ حِمَارًا تَرْكَبُهُ فِي الظَّلْمَاءِ، وَفِي الرَّمْضَاءِ، قَالَ: مَا يَسُرُّنِي أَنَّ مَنْزِلِي إِلَى جَنْبِ الْمَسْجِدِ، إِنِّي أُرِيدُ أَنْ يُكْتَبَ لِي مَمْشَايَ إِلَى الْمَسْجِدِ، وَرُجُوعِي إِذَا رَجَعْتُ إِلَى أَهْلِي، فَقَالَ رَسُولُ اللهِ صَلَّى اللهُ عَلَيْهِ وَسَلَّمَ: «قَدْ جَمَعَ اللهُ لَكَ ذَلِكَ كُلَّهُ».

Ubayy ibn Kaʻb (Allah să fie mulțumit de el) a spus: „Exista un bărbat care stătea cel mai departe de moschee, dar nu rata nicio Rugăciune. A fost întrebat (sau l-am întrebat eu): «De ce nu îți cumperi un măgar pe care să-l folosești noaptea când e întuneric sau vara când este foarte cald?» El a răspuns: «Nu aș fi bucuros dacă locuința mea ar fi lângă moschee, pentru că vreau ca pașii mei către moschee și întoarcerea mea la familie să fie scrise pentru mine.» Atunci, Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) a spus: «Allah ți-a scris toate acestea pentru tine.»”

Explicație

Ubayy ibn Ka'b (Allah să fie mulțumit de el) a spus că un bărbat din Ansari, care locuia la o distanță mare de moscheea Profetului (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) nu rata nicio Rugăciune și participa la fiecare Rugăciune cu Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa). I s-a spus: „De ce nu îți cumperi un măgar pe care să-l folosești noaptea pe întuneric și vara când este foarte cald?” El a răspuns: „Nu m-aș bucura ca locuința mea să fie aproape de moschee, pentru că îmi doresc ca Allah să îmi scrie pașii atunci când mă duc și mă întorc de la moschee.” Cuvintele lui au ajuns la Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa), iar acesta a spus: „Allah ți-a scris toate acestea pentru tine.”

Referință: Narat de MuslimGrad: Sahih (hadis autentic)Sursa traducerii: HadeethEnc.comLink sursă: HadeethEnc
Hadith-ul 19

عنْ ابنِ مَسْعُودٍ رَضيَ اللهُ عنهُ قَالَ: كُنَّا مَعَ رَسُولِ اللَّهِ صَلَّى اللهُ عَلَيْهِ وَسَلَّمَ فِي سَفَرٍ، فَانْطَلَقَ لِحَاجَتِهِ، فَرَأَيْنَا حُمَّرَةً مَعَهَا فَرْخَانِ، فَأَخَذْنَا فَرْخَيْهَا، فَجَاءَتِ الْحُمَرَةُ فَجَعَلَتْ تَفْرِشُ، فَجَاءَ النَّبِيُّ صَلَّى اللهُ عَلَيْهِ وَسَلَّمَ فَقَالَ: «مَنْ فَجَعَ هَذِهِ بِوَلَدِهَا؟ رُدُّوا وَلَدَهَا إِلَيْهَا»، وَرَأَى قَرْيَةَ نَمْلٍ قَدْ حَرَّقْنَاهَا، فَقَالَ: «مَنْ حَرَّقَ هَذِهِ؟» قُلْنَا: نَحْنُ. قَالَ: «إِنَّهُ لَا يَنْبَغِي أَنْ يُعَذِّبَ بِالنَّارِ إِلَّا رَبُّ النَّارِ».

Ibn Mas'ud (Allah să fie mulțumit de el) a spus: „Mă aflam într-o călătorie împreună cu Trimisul lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui) și el a plecat pentru o nevoie. Atunci am văzut o pasăre roșie cu doi pui și i-am luat puii. Pasărea a venit și a început să-și bată aripile fiind agitată). Atunci Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) a venit și a spus: «Cine a tulburat această pasăre luându-i puii? Dați-i puii înapoi!» Apoi a văzut un mușuroi de furnici pe care îl arseserăm și a întrebat: «Cine a ars acest mușuroi?» Am spus: «Noi.» El (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui) a zis: «Nu este potrivit ca cineva să pedepsească cu focul, în afară de Stăpânul focului.»”

Explicație

Abdullah ibn Mas'ud (Allah să fie mulțumit de el) a menționat că ei se aflau într-o călătorie împreună cu Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui) iar Profetul s-a dus pentru a-și îndeplini o nevoie. Atunci, companionii au găsit o pasăre roșie (Humrah) cu doi pui și i-au luat. Pasărea a început să-și întindă și să-și agite aripile speriată de pierderea puilor. Atunci Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui) a venit și a spus: „Cine a întristat-o și a speriat-o luându-i puii?” Apoi a poruncit să-i fie înapoiați puii. Apoi a văzut un mușuroi de furnici care fusese ars cu foc și a spus: „Cine i-a dat foc?” Unii dintre companionii săi au spus: „Noi.” Și Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) a spus: „Nu este permis nimănui să pedepsească o ființă vie cu focul, în afară de Allah, Creatorul focului.”

Referință: Narat de Abu DawudGrad: Sahih (hadis autentic)Sursa traducerii: HadeethEnc.comLink sursă: HadeethEnc
Hadith-ul 20

عَنِ عَائِشَةَ أُمِّ المُؤْمِنين رَضيَ اللهُ عنها زَوْجَ النَّبِيِّ صَلَّى اللهُ عَلَيْهِ وَسَلَّمَ: أَنَّ الْحَوْلَاءَ بِنْتَ تُوَيْتِ بْنِ حَبِيبِ بْنِ أَسَدِ بْنِ عَبْدِ الْعُزَّى مَرَّتْ بِهَا وَعِنْدَهَا رَسُولُ اللهِ صَلَّى اللهُ عَلَيْهِ وَسَلَّمَ، فَقُلْتُ: هَذِهِ الْحَوْلَاءُ بِنْتُ تُوَيْتٍ، وَزَعَمُوا أَنَّهَا لَا تَنَامُ اللَّيْلَ، فَقَالَ رَسُولُ اللهِ صَلَّى اللهُ عَلَيْهِ وَسَلَّمَ: «لَا تَنَامُ اللَّيْلَ! خُذُوا مِنَ الْعَمَلِ مَا تُطِيقُونَ، فَوَاللهِ لَا يَسْأَمُ اللهُ حَتَّى تَسْأَمُوا».

Aișa, Mama dreptcredincioșilor (Allah să fie mulțumit de ea), soția Profetului (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa): „Hawla bint Tuwait ibn Habib ibn Asad ibn Abd al-Uzza a trecut pe lângă mine în timp ce se afla la mine Trimisul lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui). I-am spus: «Aceasta este Hawla bint Tuwait și se spune că nu doarme deloc noaptea.» Atunci Trimisul lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui) a spus: «Nu doarme deloc noaptea?! Luați din fapte (de adorare) doar cât puteți duce, căci, Jur pe Allah, Allah nu Se va sătura până când voi vă veți sătura.»”

Explicație

Hawla bint Tuwait (Allah să fie mulțumit de ea) se afla la Mama dreptcredincioșilor, Aișa (Allah să fie mulțumit de ea), iar când Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui) a intrat la ea, Hawla a ieșit. Atunci Aișa (Alalh să fie mulțumit de ea) i-a spus: „Această femeie nu doarme noaptea, ci o petrece în rugăciune.” Atunci Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui) a spus, dezaprobând severitatea cu care se purta față de ea însăși: „Nu doarme noaptea?! Faceți fapte bune în măsura în care puteți persevera în ele, căci, pe Allah, El nu se plictisește din a-și răsplăti robii Săi evlavioși și ascultători pentru ascultarea și faptele lor bune, până când ei se plictisesc și încetează să mai facă astfel de fapte.”

Referință: Narat de Bukhari și MuslimGrad: Sahih (hadis autentic)Sursa traducerii: HadeethEnc.comLink sursă: HadeethEnc
Hadith-ul 21

عَنْ أَبِي سَعِيدٍ الْخُدْرِيِّ رَضِيَ اللَّهُ عَنْهُ عَنِ النَّبِيِّ صَلَّى اللهُ عَلَيْهِ وَسَلَّمَ أَنَّهُ قَالَ: «لَا يَمْنَعَنَّ رَجُلًا مِنْكُمْ مَخَافَةُ النَّاسِ أَنْ يَتَكَلَّمَ بِالْحَقِّ إِذَا رَآهُ أَوْ عَلِمَهُ».

Abu Said al-Khudri (Allah să fie mulțumit de el) a relatat că Profetul Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) a spus: „Niciunul dintre voi să nu se lase oprit de frica de oameni atunci când trebuie să spună adevărul, dacă l-a văzut sau l-a aflat.”

Explicație

Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) le-a ținut o predică companionilor săi, iar printre sfaturile pe care le-a dat a fost ca frica, respectul exagerat față de oameni sau puterea lor să nu-l împiedice pe un musulman din a spune adevărul sau din a porunci binele, atunci când îl vede sau îl cunoaște.

Referință: Narat de Tirmidhi, Ibn Majah și AhmadGrad: Sahih (hadis autentic)Sursa traducerii: HadeethEnc.comLink sursă: HadeethEnc
Hadith-ul 22

عَنْ عُثْمَانَ الشَّحَّامِ، قَالَ: انْطَلَقْتُ أَنَا وَفَرْقَدٌ السَّبَخِيُّ إِلَى مُسْلِمِ بْنِ أَبِي بَكْرَةَ وَهُوَ فِي أَرْضِهِ، فَدَخَلْنَا عَلَيْهِ فَقُلْنَا: هَلْ سَمِعْتَ أَبَاكَ يُحَدِّثُ فِي الْفِتَنِ حَدِيثًا؟ قَالَ: نَعَمْ، سَمِعْتُ أَبَا بَكْرَةَ رضي الله عنه يُحَدِّثُ، قَالَ: قَالَ رَسُولُ اللهِ صَلَّى اللهُ عَلَيْهِ وَسَلَّمَ: «إِنَّهَا سَتَكُونُ فِتَنٌ، أَلَا ثُمَّ تَكُونُ فِتْنَةٌ الْقَاعِدُ فِيهَا خَيْرٌ مِنَ الْمَاشِي فِيهَا، وَالْمَاشِي فِيهَا خَيْرٌ مِنَ السَّاعِي إِلَيْهَا، أَلَا فَإِذَا نَزَلَتْ أَوْ وَقَعَتْ فَمَنْ كَانَ لَهُ إِبِلٌ فَلْيَلْحَقْ بِإِبِلِهِ، وَمَنْ كَانَتْ لَهُ غَنَمٌ فَلْيَلْحَقْ بِغَنَمِهِ، وَمَنْ كَانَتْ لَهُ أَرْضٌ فَلْيَلْحَقْ بِأَرْضِهِ»، قَالَ فَقَالَ رَجُلٌ: يَا رَسُولَ اللهِ أَرَأَيْتَ مَنْ لَمْ يَكُنْ لَهُ إِبِلٌ وَلَا غَنَمٌ وَلَا أَرْضٌ؟ قَالَ: «يَعْمِدُ إِلَى سَيْفِهِ فَيَدُقُّ عَلَى حَدِّهِ بِحَجَرٍ، ثُمَّ لِيَنْجُ إِنِ اسْتَطَاعَ النَّجَاءَ، اللهُمَّ هَلْ بَلَّغْتُ؟ اللهُمَّ هَلْ بَلَّغْتُ؟ اللهُمَّ هَلْ بَلَّغْتُ؟»، قَالَ: فَقَالَ رَجُلٌ: يَا رَسُولَ اللهِ أَرَأَيْتَ إِنْ أُكْرِهْتُ حَتَّى يُنْطَلَقَ بِي إِلَى أَحَدِ الصَّفَّيْنِ، أَوْ إِحْدَى الْفِئَتَيْنِ، فَضَرَبَنِي رَجُلٌ بِسَيْفِهِ، أَوْ يَجِيءُ سَهْمٌ فَيَقْتُلُنِي؟ قَالَ: «يَبُوءُ بِإِثْمِهِ وَإِثْمِكَ، وَيَكُونُ مِنْ أَصْحَابِ النَّارِ».

Uthman Ash-Shahham a spus: Am mers împreună cu Farqad As-Sabkhi la Muslim bin Abi Bakrah în timp ce acesta se afla pe pământul său. Când am ajuns la el i-am spus: Ai auzit tatăl tău relatând un hadis despre încercări (Fitan)? El a spus: Da, l-am auzit pe Abu Bakrah (Allah să fie mulțumit de el) relatând. A zis: Mesagerul lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) a spus: „Vor fi încercări (Fitan). Apoi va veni o încercare (Fitna) în care cel care stă pe loc va fi mai bun decât cel care merge, iar cel care merge va fi mai bun decât cel care se îndreaptă spre ea. Când aceasta va veni, cel care are cămile să meargă la cămilele sale, cel care are oi să meargă la oile sale, iar cel care are pământ să meargă la pământul său.” Atunci un om a spus: „O, Mesager al lui Allah, ce spui despre cel care nu are nici cămile, nici oi și nici pământ?” El (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui) a spus: „Să-și ia sabia, să-i lovească tăișul cu o piatră (să o facă inutilizabilă), apoi să încerce să scape, dacă poate să scape. O, Allah, am transmis mesajul? O, Allah, am transmis mesajul? O, Allah, am transmis mesajul?” Apoi un om a spus: „O, Mesager al lui Allah, ce spui dacă sunt forțat să merg cu unul dintre cele două grupuri și sunt lovit cu sabia unui om sau vine o săgeată care mă ucide?” El (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui) a spus: „El va purta păcatul lui și păcatul tău, iar el va fi dintre oamenii Focului.”

Explicație

Osman al-Shaham și Farqad al-Sabakhi l-au întrebat pe Muslim ibn al-Sahabi al-Jaleel Abu Bakrah (Allah să fie mulțumit de el): „Ți-a spus tatăl tău vreun hadis de la profetul Mohammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) referitor la încercările și luptele ce vor avea loc între musulmani?” El a răspuns: „Da, Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) ne-a spus că vor apărea încercări după moartea sa. Aceste încercări, cel care stă jos, nepăsător față de ele, este mai bun decât cel care merge în ele fără a le căuta și a le întreprinde, iar cel care merge în ele este mai bun decât cel care aleargă spre ele, căutându-le și participând la ele.” Apoi, Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui) a sfătuit pe oricine ar avea o încercare sau o tulburare în vremea sa să se adăpostească într-un refugiu, dacă găsește unul. Cine are cămile, să li se alăture cămilelor sale, cine are oi, să li se alăture oilor sale, iar cine are pământ și o fermă, să i se alăture pământului său. Un om a întrebat: O, Profetule, cum rămâne cu cel care nu are niciun adăpost, cămile, oi sau pământ? Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) a spus: El ar trebui să își ia sabia, sa și-o distrugă, apoi să fugă și să își salveze familia și pe el dacă îi este posibil. Apoi el (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) a spus de trei ori: O Allah, am transmis mesajul? O Allah, am transmis mesajul? O Allah, am transmis mesajul? Un om a spus: „O Mesager al lui Allah, ce spui dacă sunt forțat să particip într-unul dintre cele două rânduri sau într-unul dintre cele două grupuri, iar un bărbat mă lovește cu sabia sau o săgeată mă loveste și mă omoară?” El (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra lui) a spus: „El va purta păcatul lui și păcatul celui care a fost ucis, și va fi dintre oamenii Focului.

Referință: Narat de MuslimGrad: Sahih (hadis autentic)Sursa traducerii: HadeethEnc.comLink sursă: HadeethEnc