Răspuns scurt
Bârfa nu devine permisă doar pentru că lucrul spus despre persoană este adevărat. Shaykh Ibn Bāz explică definiția ghībah: să îl menționezi pe fratele tău cu ceea ce ar urî. Dacă lucrul există în el, aceasta este ghībah; dacă nu există, atunci este buhtān, o calomnie.
Ce spune sursa
În avertizarea despre ghībah și namīmah, Shaykh Ibn Bāz spune că ambele sunt dintre păcatele mari. El citează definiția profetică a ghībah: menționarea fratelui cu ceea ce urăște, iar când a fost întrebat despre cazul în care lucrul este adevărat, răspunsul a fost că aceasta este chiar ghībah.
În alt răspuns despre păzirea limbii, el menționează că musulmanul trebuie să își păzească limba de ghībah, namīmah, vorbe obscene, insultă, minciună și lucruri asemănătoare, și să își ocupe timpul cu ascultarea de Allah, dhikr, citirea Qur’anului sau tăcerea.
Cum aplici asta în conversații și online?
- Înainte să vorbești despre cineva, întreabă-te dacă persoana ar urî să fie menționată astfel.
- Nu distribui zvonuri și capturi doar pentru că par interesante.
- Dacă o discuție intră în bârfă, oprește-o sau ieși din ea.
- Dacă ai greșit, fă tawbah și repară răul după posibilitate.
- Folosește timpul pentru lucruri benefice, nu pentru urmărirea defectelor oamenilor.
Ce să nu faci
- Nu spune: „dar este adevărat”, ca scuză pentru ghībah.
- Nu confunda avertizarea necesară cu vorbirea din curiozitate sau distracție.
- Nu transforma grupurile de mesaje în locuri de namīmah.
- Nu uita că limba include și ce scrii, trimiți și distribui.
Linkuri utile
- Cum mă pocăiesc după un păcat?
- Cum îmi aleg prietenii după Islam?
- Dhikr de dimineață și seară
- Fitnah și rețelele sociale
- Islam pentru începători