﷽

Vom începe cu versete din Coran care resping rasismul, apoi vom trece la hadithuri și la ceea ce au spus ʿulamāʾ pe această temă.

Allah ﷻ spune că am fost făcuți popoare și seminții pentru a ne cunoaște unii pe alții, iar noblețea se măsoară în taqwā, nu în rasă.

Sūrat al-Ḥujurāt (49:13)

يَٰٓأَيُّهَا ٱلنَّاسُ إِنَّا خَلَقْنَٰكُم مِّن ذَكَرٍۢ وَأُنثَىٰ وَجَعَلْنَٰكُمْ شُعُوبًۭا وَقَبَآئِلَ لِتَعَارَفُوٓا۟ ۚ إِنَّ أَكْرَمَكُمْ عِندَ ٱللَّهِ أَتْقَىٰكُمْ ۚ إِنَّ ٱللَّهَ عَلِيمٌ خَبِيرٌۭ

„O, oameni! Noi v-am creat dintr-un bărbat și o femeie și v-am făcut popoare și seminții, pentru ca să vă cunoașteți. Într-adevăr, cel mai onorat dintre voi la Allah este cel mai pios dintre voi. Allah este Atoateștiutor, Bine-știutor.”

Diversitatea limbilor și culorilor pielii este un semn al creației lui Allah, nu temei pentru discriminare.

Sūrat ar-Rūm (30:22)

وَمِنْ ءَايَٰتِهِۦ خَلْقُ ٱلسَّمَٰوَٰتِ وَٱلْأَرْضِ وَٱخْتِلَٰفُ أَلْسِنَتِكُمْ وَأَلْوَٰنِكُمْ ۚ إِنَّ فِى ذَٰلِكَ لَءَايَٰتٍۢ لِّلْعَٰلِمِينَ

„Dintre semnele Sale sunt crearea cerurilor și a pământului și deosebirea limbilor voastre și a culorilor voastre. Întru aceasta sunt semne pentru cei care știu.”

Ura față de un popor nu ne poate abate de la dreptate — iar rasismul intră în această interdicție.

Sūrat al-Mā’idah (5:8)

يَٰٓأَيُّهَا ٱلَّذِينَ ءَامَنُوا۟ كُونُوا۟ قَوَّٰمِينَ لِلَّهِ شُهَدَآءَ بِٱلْقِسْطِ ۖ وَلَا يَجْرِمَنَّكُمْ شَنَـَٔانُ قَوْمٍ عَلَىٰٓ أَلَّا تَعْدِلُوا۟ ۚ ٱعْدِلُوا۟ هُوَ أَقْرَبُ لِلتَّقْوَىٰ

„O, voi care credeți! Stați neclintiți pentru Allah, martori întru dreptate. Să nu vă împingă ura față de un popor să nu fiți drepți. Fiți drepți — aceasta este mai aproape de taqwā.”

Predica de rămas-bun: nu există superioritate a arabului asupra ne-arabului, nici a albului asupra negrului, decât prin taqwā.

Traducere (Musnad Aḥmad 38/474): „Oameni buni, Stăpânul vostru este Unul, iar tatăl vostru este unul. Nu există superioritate a arabului asupra ne-arabului, nici a ne-arabului asupra arabului, nici a celui de culoare deschisă asupra celui de culoare închisă, nici invers, decât prin taqwā.” Isnād: Ṣaḥīḥ.

Profetul ﷺ: „Allah ﷻ nu se uită la fețele voastre și nici la averile voastre, ci se uită la inimile și faptele voastre.”

Profetul ﷺ a făcut el însuși janāzah pentru o persoană neagră care mătura masjidul.

Despre relatarea în care Profetul ﷺ a cumpărat un slujitor pentru prețul a doi sclavi negri

Unii aduc hadithul în care Profetul ﷺ a dat „doi sclavi negri” pentru unul singur, crezând că are de-a face cu o balanță rasială. Culoarea nu are însă legătură cu motivul tranzacției. Slujitorul îi depusese Profetului ﷺ bayʿah pentru hijrah; iar după al-Fatḥ (48:10), a onora această legătură era imperios. De aceea Profetul ﷺ l-a cumpărat pentru prețul a doi, ca să-i împlinească intenția de migrare și de însoțire.

Unii problematizează și titulatura capitolului din Ṣaḥīḥ al-Bukhārī (privind vânzarea animalelor) în care apare hadithul. Titlul nu îi numește pe negri „animale”; este o rubrică juridică: permisiunea de a vinde un sclav pentru doi (indiferent de culoare) are aceeași regulă ca la animale. Sharḥ Ṣaḥīḥ Muslim al-Nawawī (11/39) discută divergențele legate de vânzarea pe credit versus pe loc, etc.

„Musulmanii sunt ca un singur trup” — unitatea noastră în bunătate și compasiune nu depinde de rasă.

Luqmān — asupra căruia salafii au diferit dacă a fost profet sau om drept — era etiopian negru; există un sūrah cu numele lui. Islamul nu lasă loc pentru rasism.

Tafsīr Ibn Kathīr (6/333–334) rezumă: majoritatea spun că a fost un rob drept, nu profet. Transmiterile menționează originea lui etiopiană (Nubia), statutul de meșteșugar/ tâmplar, și înțelepciunea lui proverbială (povestea „limbii și inimii” ca cele mai bune/mai rele părți).

Despre expresia „cap ca o stafidă” într-un hadith: nu e rasism, ci o hiperbolă referitoare la păr; sensul hadithului este obligația de a asculta conducătorul chiar dacă e un rob etiopian.

Ṣaḥīḥ al-Bukhārī 7142: „Ascultați și ascultați de conducătorul vostru, chiar dacă este un rob etiopian (negru) al cărui cap seamănă cu o stafidă.” Ibn ʿUthaymīn explică faptul că referirea este la păr, nu la piele sau trăsături, iar accentul este pe principiul ascultării întru bine.

Relatări care denigrează habesha sau negrii — fabricate sau slabe

Multe narațiuni care atribuie negrilor predispoziții la furt, adulter sau „deformare” sunt mawḍūʿ (fabricate) sau ḍaʿīf. Mulla ʿAlī al-Qārī ( al-Asrār al-Marfuʿah ), Ibn al-Jawzī ( al-Mawḍūʿāt ), al-Suyūṭī ( al-Laʾālī ) și al-Albānī ( Silsilat al-aḥādīth al-ḍaʿīfah wal-mawḍūʿah ) au demontat astfel de texte și lanțuri (de ex. narațiuni prin ʿAnbasah al-Baṣrī sau ʿUmar b. Ḥafṣ al-Makkī).

„Islamul este împotriva rasismului” în istorie: istorisiri despre savanți și oameni de virtute negri

„Tanwīr al-ghabash fī faḍl al-sūdān wa-l-ḥabash” – Ibn al-Jawzī

Ibn al-Jawzī scrie că a văzut un grup de habesha drepți, cu inimi întristate din cauza culorii pielii; le-a explicat că valoarea este în fapte bune, nu în aparențe, și a adunat în carte virtuțile sudanezilor și abisinienilor, în 28 de capitole.

ʿAṭāʾ b. Abī Rabāḥ (rahimahullah)

Eliberat de origine neagră din Mecca, discipol al lui Ibn ʿUmar, Ibn ʿAbbās, Abū Hurayrah; a ajuns muftī al Meccăi după Ibn ʿAbbās. Califi umayyazi stăteau în fața lui ca să învețe riturile ḥajj-ului. Era renumit pentru sinceritate, tăcere cu folos, sfaturi despre cumpătarea limbii (Qāf:18).

Abū Thābit Qays b. Dinār (Abū Yaḥyā)

Fost rob eliberat al Banū Asad din Kūfa; a transmis de la Ibn ʿAbbās și Ibn ʿUmar, iar după el au transmis al-Aʿmash și al-Thawrī. Era foarte generos (a cheltuit „o sută de mii” pentru săraci).

Yazīd b. Abī Ḥabīb

Jurisconsult nubian negru, invocat de Aḥmad b. Ḥanbal ca exemplu că știința este darul lui Allah pentru cine voiește.

Makḥūl al-Shāmī (d. 116 H)

Fost rob, apoi mare faqīh. A căutat știința în Egipt și Madinah, întâlnindu-i pe Anas b. Mālik, Abū Umāmah ș.a.

Ibrāhīm b. al-Mahdī (d. 224 H)

Poet abbasid, pe scurt proclamat „calif” într-un context politic, apoi iertat de al-Maʾmūn. Poemele lui ating zădărnicia lumii, lăcomia și cumpătarea.

Alte istorisiri edificatoare din „Tanwīr al-ghabash”

Un om negru îi oprește alaiul califului umayyad Sulaymān b. ʿAbd al-Malik, citând al-Aʿrāf:44 despre blestemul asupra nedrepților; califul plânge și, pe loc, îi restituie pământul confiscat și poruncește să nu se mai nedreptățească oamenii.
Robul negru care își împarte mâncarea egal cu un câine; ʿAbd Allāh b. Jaʿfar îl răsplătește cumpărându-l și eliberându-l, dăruindu-i și livada; robul donează livada moștenitorilor lui ʿUthmān b. ʿAffān.
O femeie neagră mustră un bărbat: „Dacă nu ai religie, măcar ai pudoare!” — „Cine ne vede în afară de stele?” — „Dar Cel care le-a creat?”
„Strigoiul” din Kūfa: un bărbat curajos descoperă că presupusa arătare era o sclavă fugită care speria oamenii cu trucuri (bețe în țesătură, lumânare), ca să supraviețuiască; a fost readusă stăpânilor, iar zvonul a încetat.

Asceți și oameni de scrupul din rândul negrilor

Abū Muʿāwiyah al-Aswad — rob eliberat al lui Abū Jaʿfar al-Manṣūr; se punea în slujba oamenilor „fiind cumpărat din bani publici”; exemplu de desprindere, răbdare și grijă pentru Aḫirah; îndemna: „Curăță-ți drumul pentru Ziua în care vei sta înaintea Stăpânului Puterii.”
Dhū al-Nūn al-Miṣrī — nubian din Akhmīm; vorbește despre tovărășia drepților, efectul păcatului asupra inimii („precum bolnavul nu se bucură de mâncare, păcătosul nu se bucură de ʿibādah”), nerecunoștința care duce la pierderea binefacerilor, și moartea pe poezie de iubire pentru Allah.

Concluzie

Coranul și Sunnah interzic orice criteriu rasial în evaluarea oamenilor; criteriul este taqwā și fapta. Istoria islamică este plină de înțelepți, juriști, asceți și eroi de origine africană sau abisiniană. Relatările care denigrează sunt fie greșit înțelese, fie slabe, fie fabricate. Islamul este, în esență, împotriva rasismului.